În goana după repere, lumea financiară a dezvoltat de-a lungul timpului un număr impresionant de indicatori. Cifrele, graficele, procentele lovesc din toate părţile – lăsând însă consumatorul de informaţie financiară mai puţin avizat, dacă nu într-o ceaţă totală – cel puţin uşor confuz. Iar partea proastă este că, într-un context în care criza a zdruncinat profund fundamentele economice, iar reperele financiare sunt mai necesare ca niciodată, indicatori cu istoric de zeci bune de ani se dovedesc adesea irelevanţi, depăşiţi sau cel puţin redundanţi.
Între indicatorii consideraţi cei mai relevanţi astăzi se află probabil Conference Board Leading Economic Index (LEI – indicator calculat de o organizaţie internaţională independentă pentru toate zonele economice relevante pentru economia globală) care de-a lungul ultimilor zeci de ani a dat semnale convingătoare. Un set de indicatori ce acum fac noi maxime istorice, semnalizând clar ieşirea din recesiune.
VEZI GRAFIC LEI
Semne serioase de întrebare privind validitatea semnalelor date de acesta însă, apar atunci când în ecuaţie este introdus un alt indicator – cel puţin la cel de mediatizat, dacă nu chiar mai vizibil: aşa-numitul Baltic Dry Index (BDI), care deasemeni de-a lungul a câteva zeci de ani a anticipat cu brio perioadele dificile ale economiei globale şi ale pieţelor de capital cu 3 sau chiar 6 luni înainte. Indicator care, acum, spre deosebire de LEI – se află pe un trend puternic descendent, semnalizând practic declinul economiei globale.
VEZI GRAFIC BDI
Dar semnele de întrebare nu se opresc aici, pentru că indicatorul îşi pierde din relevanţă dacă se ia în calcul faptul că cifrele sunt distorsionate de o creştere accelerată de-a lungul ultimilor ani a capacităţii de transport maritim. Mai multe nave, înseamnă o competiţie acerbă pe piaţă, şi deci scăderea preţurilor la transport.
Un filtru suplimentar se impune. Iar acesta ar putea fi dat de evoluţia numărului de containere pe transport evidenţiată de HARPEX – un indicator calculat de Harper Peterson & Co încă din 2004. Un indicator ce confirmă semnalul (îngrijorător) dat de BDI.
VEZI GRAFIC HARPEX
Iar ca imaginea pozitivă dată de LEI să fie pe deplin contrazisă – în completarea perspectivei negative date de BDI şi HARPEX – şi graficele ce reflectă evoluţia comerţului la nivel global ne dă încă un motiv să credem că lucrurile merg extrem de prost.
VEZI GRAFIC COMERŢ MONDIAL
Potrivit datelor WTO, volumul comerţului realizat la nivel global este pe un trend puternic descendent, ba chiar mai mult decât atât, nu doar volumul în sine, cât şi media ultimelor şase luni, folosită ca indicator de analiză tehnică au intrat deja în zona negativă, aşa cum s-a întâmplat dealtfel şi în anterioarele două perioade recesioniste.
Dar dacă se merge cu analiza mai departe, către evoluţia vânzărilor de retail, şi actorii din domeniu, vedem că aceştia nu stau deloc prost. Dimpotrivă: XLY – un ETF (Exchange Traded Fund – un tip de fond de investiţii) care urmăreşte evoluţia marilor retaileri globali, care intră în componenţa indicelui S&P500 se află la maximele istorice ale ultimilor 10 ani.
VEZI GRAFIC XLY
Iar ca ceaţa să fie totală – cel puţin în SUA – semnalul dat de recentul vârf realizat de evoluţia creditelor de consum în Statele Unite se bate cap în cap cu cel dat de Sentimentul Consumatorilor.
VEZI GRAFIC CREDITE – SENTIMENT CONSUMATORI
Iar iar lista cu exemple de indicatori ce dau semnale divergente poate continua. Din păcate însă, lecţia ce poate fi învăţată este aceea că … până nici indicatorii macro-economici consacraţi, nu mai sunt ce-au fost odată. Semn că economia globală nu trece printr-o criză, ci printr-un proces de remodelare, care, cel puţin pentru moment, nu prea mai poate fi pus în cifre, procente şi grafice. Sau cel puţin, nu cu aceleaşi rezultate!
