16 luni, patru tăieri de RMO-uri, şi 12 scăderi de dobândă

Posted: May 28, 2010 in De la Forbes, Just For Fun
Tags:

De aproximativ 16 luni, în ciuda a patru tăieri de rezerve minime obligatorii, şi a după 12 scăderi ale dobânzii cheie, creditarea nu vrea să-şi revină. Bancherii aşteaptă vremuri mai bune, şi acumulează lichidităţi … cu care nu prea mai au ce face! Băncile ar putea fi forţate să revină la uşa noastră, a clienţilor. Nu a tuturor însă!

De aproximativ 16 luni, soldul creditelor acordate de bănci populaţiei şi agenţilor economici se menţine constant în jurul nivelului de 200 de miliarde de lei (echivalentul a aproximativ 48,5 miliarde EUR la cursul interbancar din 15 aprilie). “Nu există cerere solvabilă” spun bancherii, dând vina pe situaţia dificilă de pe piaţa muncii, uitând parcă de anii 2005-2006 când dădeau credit doar cu buletinul aproape oricui. La fel de repede s-au şters din memoria băncilor anii 2006-2007, când umpleau spaţiul de reclame al tuturor televiziunilor cu “creditul pentru orice, fără garanţii”, şi când deţinerea unui teren (de multe ori fără utilităţi, situat în afara oraşului, fără căi de acces sau chiar cu un statut juridic controversat) era suficient pentru a-şi dezlega băierile pungilor pentru orice proprietar de pământ, transformat peste noapte în “investitor”.

Un vechi proverb românesc spune că “cine s-a ars cu ciorbă, suflă şi în iaurt“! Iar acum, băncile româneşti continuă să sufle de la creditare şi spuma formată din acei oameni cărora criza nu le ameninţă totuşi locurile de muncă.

FĂRĂ EFECT. Cele 4 tăieri ale rezervelor minime obligatorii (RMO – (rezervele pe care fiecare bancă trebuie să le depună la BNR, sume care sunt calculate ca procent din valoarea depozitelor în lei pe care populaţia le are constituite la banca respectivă)), au lăsat câteva miliarde de lei la dispoziţia băncilor, dar nu s-au prea văzut în credite. Se observă mai degrabă o mutare treptată din conturile BNR în găurile bugetului de stat sau în depozitele pe care băncile le-au făcut la BNR (în facilitatea de depozit oferită de Banca Naţională).

Şi nici cele 12 tăieri de dobândă cheie nu au avut foarte mare succes. Început în februarie 2009 când BNR-ul a redus dobânda de politica monetară de la 10,25% la 10% trendul a continuat până la atingerea nivelului de 6,5% în luna martie a acestui an, adică o scădere de mai bine de 300 de puncte de bază pe parcursul a mai puţin de un an şi jumătate. Deasemeni fără ca efectele să se vadă în evoluţia soldului creditelor, care în tot acest timp a rămas aproape constant.

Măsurile BNR au avut însă efecte în piaţă, spune Eliza Erhan Director Dezvoltare Produse Retail în cadrul Millennium Bank. Au împins în jos dobânzile practicate de bănci atât la depozite (de la 13,75% în martie 2009 la 8,13% în luna februarie a anului în curs) cât şi la credite (care a scăzut în acelaşi interval de timp de la 20,39% în la 13,75%).

Cu toate acestea, soldul creditelor (cel puţin pe segmentul de retail) a rămas constant, ba chiar este probabil să continue. Asta pentru că “80% din români nu intenţionează să contracteze un credit în 2010” după cum spune Directorul de Dezvoltarea de Produse al Millennium, citând un studiu realizat de Fondul de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar, la finele anului trecut.

“Excesul de lichiditate lăsat în piaţă de BNR a impulsionat creditul către companii” spune Melania Hăncilă, economistul şef al Volksbank, susţinând ideea că în ciuda unor evoluţii negative pe ansamblul sistemului bancar, creditarea nu a dispărut, ci dimpotrivă, pe anumite segmente a avut chiar evoluţii crescătoare. Iar trendul, deşi cu o dinamică redusă, a fost constant în cea mai mare parte a acestui interval de timp. Soldul creditelor angajate de agenţii economici a crescut de la 94,7 miliarde lei în noiembrie 2008, la 97,7 miliarde lei în martie 2009 ajungând la 98,5 miliarde lei în luna februarie a anului în curs. Asta a compensat scăderea soldului creditelor acordate populaţiei – care de la o valoare de 101,5 miliarde lei în martie 2009 a căzut la 98,2 miliarde în luna februarie a acestui an – menţinând soldul total al creditelor constant.

Cu frâna pusă la creditele către persoanele fizice şi companii, băncile au avut o bună bucată de timp un client foarte bun în statul Român! Un client care spre binele economiei a devenit tot mai năzuros, după acordul cu FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială şi BERD.

Chiar dacă este în continuare în goană după banii necesari pentru a acoperi găurile din buget, nu mai vrea să împrumute bani la dobânzi ridicate cum făcea acum un an (când dădea băncilor o dobândă de peste 10%) sau la finele anului 2008 (când nu găsea bani la mai puţin de 14%).

Din luna martie a acestui an, costul banilor împrumutaţi de stat de la bănci prin vânzarea de titluri, a  intrat sub nivelul de 7%, iar valoarea acestor împrumuturi este semnificativ mai mică decât în urmă cu un an – un an şi jumătate.

TENSIUNI ÎN SISTEM. „Excesul de lichiditate, scăderea dobânzilor la titlurile de stat, şi diminuarea portofoliilor de credite, exercită presiuni negative asupra profitabilităţii băncilor, care vor fi nevoite să reia creditarea” spune însă cu hotărâre economistul-şef al Volksbank. Şi până la urmă “Creditarea este singura raţiune de a exista” după cum spune Directorul de Produse de Retail de la Millennium, argumentându-şi punctul de vedere potrivit căruia, creditarea îşi va reveni.

Banii există! Statisticile BNR arată că băncile au plasat în facilitatea de depozit oferită de BNR 55 de miliarde de lei în ianuarie, 22 de miliarde de lei în febrarie şi aproximativ 36 de miliarde în martie, la care s-ar putea adăuga alte câteva miliarde în aprilie. Dar dobânda la care Banca Naţională retribuie aceste depozite este cu 4 puncte procentuale sub nivelul dobânzii de referinţă (deci 2,5% începând cu luna martie). Adică mult sub ceea ce băncile ar putea obţine din acordarea de credite. Întrebarea este aşadar nu “dacă?” aceşti bani vor intra în creditare, ci “când?”

Iar reclamele care după un an de absenţă, au reapărut pe micile ecrane – sunt elemente care arată revenirea (timidă) a încrederii băncilor. Asta susţin atât reprezentanţii celor două bănci comerciale care au răspuns întrebărilor Forbes, cât şi pentru BNR prin vocea reprezentantului său, Nicolae Cinteză, Directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale.

Perioada in care bancherii vânau clienţii pentru a le da credite, a apus în urmă cu aproape doi ani. Dar presiunile concertate induse de BNR şi MF în sistemul bancar, şi semnelele relansării economice – chiar dacă firave încă, ne-ar putea readuce bancherii la uşă, poate înainte de finele acestui an. Atenţie însă! Doar la uşile noastre, ale celor din sectorul privat, deoarece bugetarii sunt scoşi din joc de măsurile luate pentru salvarea deficitului bugetar. Ar fi poate un moment bun, ca noi, puţinii clienţi solvabili care am mai rămas pe piaţă, SĂ PUNEM CONDIŢII BĂNCILOR!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s