Ce ne facem daca dispare EUR?

Posted: June 30, 2010 in De la Forbes
Tags:

Un scenariu in care eu personal nu cred! Dar cum viata m-a invatat sa lucrez cu ipoteze de back-up, nu cred ca trebuie sa pierdem asta din vedere! Asadar, vindeţi indicele DAX, ieşiţi din valutele emergente şi cumpăraţi dolari, aur şi bonduri germane! Acestea sunt doar câteva dintre tranzacţiile la care trebuie să vă gândiţi în cazul ruperii zonei euro.

Gloria pe care euro şi-a câştigat-o în ultimii zece ani, este greu pusă la încercare. “Anul acesta sau peste doi ani, s-ar putea petrece o dezintegrare a zonei euro” spunea celebrul economist Nouriel Roubini în ianuarie la Forumul Economic de la Davos. La mai puţin de o jumătate de an distanţă, bomba deficitelor aşa-numitelor P.I.I.G.S. (Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia, Spania) încrie tot mai hotărât zona euro pe drumul dezintegrării. O perspectivă sumbră, care este combătută prin discursuri aprinse de oficialii europeni şi contrată pentru început, cu 750 de miliarde de euro.

Un răspuns ce-i nemulţumeşte însă pe contribuabilii germani, puşi în situaţia de a plăti datorii care nu le aparţin. Iar rezultatul alegerilor pentru camera superioară a Parlamentului german, în urma cărora coaliţia condusă de Angela Merkel a pierdut majoritatea, este într-o bună măsură expresia nemulţumirii populaţiei cu privire la modul în care cancelarul a gestionat dosarul Greciei.

Şi dacă într-o relaţie în care partenerii sunt fundamental incompatibili, chiar şi cel mai priceput consultant matrimonial se gândeşte la cum să deschidă discuţia privind împărţirea averii, investitorii – mai ales cei mici şi mai puţin sofisticaţi, sunt acum în aceeaşi situaţie, având nevoie de un răspuns la întrebarea: “Ce facem în cazul dezintegrării euro”?

“Un astfel de proces s-ar întinde însă pe câţiva ani, şi ar putea avea loc în mai multe etape” spune Claudiu Cazacu analist la brokerul forex XTrade. Într-o primă fază efectele negative pe pieţele negative ar prevala, mai spune Cazacu, fiind astfel inutilă căutarea unor sectoare economice sau companii care să evolueze bine într-un context de piaţă descendent. “Pe termen scurt, aş reduce deţinerile pe acţiuni din Uniunea Europeană, şi mi-aş majora expunerea pe obligaţiunile emise de ţările puternice ale Uniunii” este primul răspuns dat de economistul Andrei Rădulescu. Aşa că, dolarul, aurul şi bondurile germane sunt candidatele ideale pentru portofoliul oricărui investitor într-un astfel de scenariu. Într-o a doua etapă, industria transporturilor aeriene, a turismului sau industria bunurilor de larg consum pot oferi alternative de investiţii.

FĂRĂ EURO. Tiparniţa pornită de FED în timpul crizei (cu cei circa 2000 de miliarde de dolari aruncaţi în pieţe), deficitul comercial (378 de miliarde de dolari în 2009) şi mai ales scăderea constantă a ponderii economiei SUA în totalul economiei globale ameninţă valoarea monedei americane. Cu toate astea, la finele anului 2009, circa 61,5% din rezervele valutare ale băncilor centrale din întreaga lume erau încă denominate în dolari, şi doar 28,1% în euro (alte circa 4,2% respectiv 3% în liră britanică şi yeni japonezi, iar restul de circa 3,1% în alte valute).

În lipsa euro, moneda americană va reveni astfel la statutul de “unică” monedă de rezervă la nivel global – cel puţin până la momentul în care China va decide să-şi asume acest rol. Iar asta face din dolar prima alternativă în căutare de instrumente de fugă dintr-un euro dispărut.

Şi pentru că în întreaga lume există doar 160.000 de tone de aur (respectiv aproximativ 4,66 milioane uncii  – potrivit unor estimări făcute World Gold Council) metalul preţios (XAU) rămâne pe lista de achiziţii.

Mişcările făcute de China şi India, şi creşterea preţului unciei la noi valori maxime istorice, reflectă cel mai bine faptul că marii jucători şi-au întors de mult faţa către acest „safe-haven”; India este de câţiva ani un cumpărător constant al metalului preţios, (ultima tranzacţie fiind realizată la finele anului trecut, când a achiziţionat 200 de tone de aur de la Fondul Monetar Internaţional). Iar strategia Chinei de a cumpăra aur din piaţă (dublându-şi rezerva de aur între 2003 şi 2008, până la 1054 de tone) a fost completată prin preluarea unor companii miniere din sectorul aurifer, devenind astfel în 2008 cel mai mare producător de aur din lume.

BONDURILE GERMANE. Indiferent de ce se va întâmpla cu zona euro, Germania va rămâne una dintre cele mai mari economii ale lumii. Cu politici salariale, fiscale şi bugetare solide, o productivitate a muncii ridicată şi un excedent bugetar considerabil, şi mai ales ieşită din zona euro Germania va oferi cel mai bun raport între riscurile şi randamentele asociate bond-urilor sale. Acestea vor fi un “mast-have” pentru portofoliul oricărui investitor cu profil de risc redus sau mediu.

Nu doar bondurile germane vor creşte însă, ci şi viitoarea “nouă marcă germană”, iar asta nu va aduce beneficii investitorilor în acţiuni germane. O “marcă” puternică va pune serioase probleme de competitivitate exportatorilor, care sunt centrul de greutate al indicelui DAX. Astfel că vânzarea indicelui german este un punct important din planul de rezervă pe care micul investitor trebuie să-l aibe pentru scenariul destrămării zonei euro.

ALTERNATIVE. Pe termen mediu şi lung turismul pe destinaţiile Grecia, Spania, Portugalia sau Italia ar putea oferi câteva bune oportunităţi de plasament. Istoria, infrastructură turistică dar mai ales moneda naţională slabă, vor face din cele trei state destinaţii turistice ideale! Iar nordicii europeni şi americani, dar mai ales clasa de mijloc din noile “motoare” ale economiei globale, precum China, India şi Brazilia ar fi principalii clienţi. Aşa că, transportatorii aerieni precum Air Berlin (AB1.DE), Aegean Airlines (AGNr.AT) sau Iberian Airlines (IBLA.MC), adică operatorii low-cost şi cu o  bună prezenţă pe principalele destinaţii turistice din Europa, ar putea fi achiziţii câştigătoare. Iar constructorii de avioane precum EADS (EADS.PA) sau Boeing (BA) ar putea fi plasamente interesante. “Investitorii trebuie să aleagă însă cu grijă momentul de intrare, pentru a evita momentul deprecierii valutelor naţionale” atenţionează însă analistul XTB.

LEU LA VÂNZARE. Prima săptămână din luna mai, când monedele regionale s-au depreciat puternic atât în faţa dolarului, dar şi în raport cu un euro care pierduse deja teren serios în faţa restului valutelor de referinţă, este poate cea mai bună dovadă a modului în care capitalurile străine vor fugi din aceste valute în momentele de panică! Într-un asemenea context, activele denominate în lei (depozite, acţiuni sau deţineri imobiliare) ar fi astfel în prima fază numai bune de vânzare.

O monedă slabă ar putea veni însă într-o a doua etapă, în ajutorul exportatorilor – care vor deveni mai  competitivi, şi ar face activele româneşti suficient de ieftine pentru a atrage atenţia investitorilor străini, dar “vorbim de un orizont de timp de câţiva ani” precizează Cazacu.  dar în tot acest timp, investitorii în căutare de randamente şi cu un apetit ridicat la risc, ar putea să-şi îndrepte atenţia şi banii, spre titlurile producătorilor sau distribuitorilor de bunuri de larg consum. “După primul val de scăderi, aş include în portofoliu acţiuni din industria energetică, alimentară şi farmaceutică” completează Rădulescu lista domeniilor cu potenţial. Face însă precizarea că ar opta în special pentru companii din Germania sau Elveţia, şi doar după scăderi de peste 20%-30% faţă de nivelurile actuale.

Pentru jucătorii sofisticaţi, nu ar fi poate foarte greu să facă din dezintegrarea monedei unice, doar un alt moment bun pentru a mai face “ceva” bani pe seama micilor investitori. Cu un plan de acţiune simplu şi cu atenţie, investitorii de retail ar putea însă lua şi ei parte la “împărţirea profiturilor”, transformând la rândul lor, degringolada pieţelor, în bani.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s