Sub-prime-ul social, sau falimentul sistemelor de pensii publice

Posted: July 13, 2010 in Politica si politici
Tags:

Dupa criza, Europa este bantuita de spectrul falimentuli sistemelor de pensii publice! O problema veche, si cunoscuta (aproape) de cand lumea (moderna evident :)).  La fel era si sub-prime-ul prin 2005-2006! La fel ca si problema creditelor neperformante din sistemul bancar american, si in cazul sistemelor de pensii publice din Europa, se traieste cu speranta ca “poate totusi nu explodeaza”.

Criza a accentuat insa deficitele, si a adus pensiile de stat in pragul exploziei! Deficitele bugetelor de pensii nu mai pot fi finanţate de stat, numărul de contribuabili scade iar populaţia îmbătrâneşte. Uita de pensia de stat!

“Nu mai apucăm noi să mâncăm din pensie” spuneau în urmă cu  aproape zece ani tinerii care acceptau să lucreze fără forme legale. Iar vremurile le-au dat dreptate! “Fondul de pensii este prăbuşit ” spunea Traian Băsescu la finele anului 2008, iar confirmarea venea un an mai târziu, prin propunerea de reducere a pensiilor cu 15%.

Dar spectrul falimentului sistemului public de pensii bântuie întreaga Europa. Acesta este motivul pentru care, Germania a ridicat în 2007 vârsta de pensioare la 65 la 67 de ani,  în Spania se discută de aproape un an despre o măsură similară, iar preşedintele Franţei Nicolas Sarkozy a propus la începutul acestui an majorarea vârstei de pensionare (de la 60 la 62 de ani). Iar Grecia este cel mai bun exemplu, deoarece doar iminenţa falimentului a făcut să treacă propunerea de ridicare a vârstei de pensionare de la 61 la 63 de ani.

Şi poate nici măcar aceste măsuri nu ar fi fost luate, dacă deficitele sistemelor publice de pensii ar mai fi putut fi acoperite prin contribuţii de la bugetele de stat! Criza a făcut acest lucru imposibil. Primul efect negativ indus de criză în sistemele publice de pensii din întreaga Europă a fost scăderea numărului de contribuabili, ca urmare a creşterii şomajului şi reducerea contribuţiilor din cauza scăderii salariilor. Dar cea mai puternică lovitură a fost dată sistemelor de pensii publice, tocmai de programele de relansare a economiilor naţionale. Prin acestea, o mare parte din banii cu care erau acoperite deficitele sistemelor de pensii au fost direcţionaţi spre schemele de relansare economică.

Pierderile înregistrate ca urmare directă a crizei, de sistemele publice de pensii din Europa au fost de 5% până la 15% potrivit raportului “Social impact of the crisis – Demographic challenges and the pension system” publicat de Departamentul de Politici Economice al Uniunii Europene, la începutul acestui an.

Un impact redus, dacă ne uităm la cifre! Dar acesta fost picătura care a revărsart paharul unui alt tip de criză, mult mai gravă, aflată în plină derulare: cea demografică! Şi asta pentru că “Impactul îmbătrânirii populaţiei asupra sistemului public de pensii din Europa va fi de zece ori mai puternic decât cel produs de criza financiară” se arată în acelaşi document publicat de departamentul de specialitate al Uniunii Europene.

Iar cifrele susţin această perspectivă sumbră! Numai în ultimii zece ani, raportul dintre persoanele tinere (între 15 şi 65 de ani) şi numărul de cetăţeni aflaţi în pragul pensionării a scăzut în medie cu peste 15% la nivelul întregii Uniunii. Iar în cea mai mare economie europeană (Germania), în aceeaşi perioadă de timp, raportul dintre cetăţenii cu vârste între 15 şi 65 de ani şi persoanele de peste 65 de ani, a scăzut cu peste 23%.

Spre comparaţie în România raportul dintre persoanele între tineri şi vîrstinici, a scăzut cu circa 10% (de la 5,3 tineri la un vârstnic în 1998 până la doar 4,5 tineri pentru fiecare persoană de peste 65 de ani în urmă cu doi ani – vezi harta statelor membre UE).

Analizate pe un interval mai lung de timp, datele sunt şi mai îngrijorătoare! Potrivit statisticilor Băncii Mondiale raportul dintre numărul de cetăţeni cu vârsta între 15 şi 65 de ani (adică populaţia activă) şi numărul persoanelor în vârstă de peste 65 de ani (potenţiali pensionari) s-a înjumătăţit în toată Europă. (vezi graficul Populaţie activă şi număr de pensionari”). Cele mai grave evoluţii sunt în Germania şi Polonia. În cea mai mare economie europeană raportul dintre numărul de persoane active şi cele aflate în pragul pensionării a scăzut de la 7 la 1 în 1960, la aproximativ 4 la 1 în 2008. Cazul Poloniei, unde căderea a fost de la un raport de 11 la 1 în 1960 până la doar cinci persoane active pentru fiecare bătrân – în urmă cu doi ani.

În România căderea a fost la fel de amplă: De la raportul de 10 la 1 de acum 50 de ani, la mai puţin de cinci persoane tinere pentru fiecare persoană trecută de 65 de ani, la finele lui 2008. Iar tendinţa de îmbătrânire a populaţiei continuă. Acesta este motivul pentru care, în scenariul menţinerii actualelor tendinţe, Eurostat prognozează în medie o dublare a ponderii cheltuielilor cu pensiile în PIB în următorii 50 de ani. Pentru România, prognozele Eurostat indică o creştere a ponderii cheltuielilor cu pensiile în PIB cu 88%, de la 11% din PIB la peste 16% în 2050 (vezi harta statelor membre UE).

“Pensia de stat este o promisiune pe care Europa de Vest nu şi-o mai poate permite, iar la un moment dat guvernele vor fi forţate să recunoască asta!” spunea în urmă cu aproximativ o lună Andrew Moss, şeful Aviva – cel mai mare asigurător European! Guvernul României a făcut-o deja prin propunerea de reducere a pensiilor cu 15%, iar guvernele europene au majorat vârsta de pensionare.

In completare: Comisia Europeana a lansat miercuri o dezbatere publica privind modul in care UE poate asigura pensii adecvate, viabile si sigure, precum si modul in care ar putea sprijini cel mai bine eforturile la nivel national pe aceasta tema. Documentul consultativ, o carte verde, ridica o serie de intrebari, invitand toate partile interesate sa contribuie cu puncte de vedere, opinii si idei cu privire la abordarea problemei pensiilor – “una dintre cele mai grele cu care se confrunta Europa si cea mai mare parte a lumii astazi”, precizeaza un comunicat al CE.

http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles|displayArticle/articleID_20571/Bruxelles-ul-aduce-problema-pensiilor-in-dezbatere-publica.html

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s