SUA iau faţa UE în lupta cu criza

Posted: July 20, 2010 in Politica si politici
Tags:

Fără să le pese de inflaţie şi cu un dolar slăbit, americanii au înregistrat al doilea trimestru consecutiv de creştere economică robustă. În Europa însă, unde menţinerea stabilităţii preţurilor a fost prioritară, mugurii revenirii sunt încă timizi.

Statele Unite ale Americii marchează al doilea punct în faţa europenilor, în lupta cu criza. Pe ultimul trimestru al anului trecut economia americană a înregistrat un ritm de creştere de 5,9% marcând o evoluţie mai bună decât estimările analiştilor. Pentru acelaşi interval de timp în Uniunea Europeană creşterea economică a fost de doar 0,1% mai puţin decât previziunile iniţiale. Este al doilea trimestru consecutiv în care PIB-ul american a avut o rată de creştere mult mai mare decât a celui european.

Evoluţia diferită a celor două cele mai mari zone economice din lume este rezultatul viziunilor şi strategiilor diferite aplicate de de două mari bănci centrale. Rezerva Federală (FED) a combinat injecţiile masive de lichidităţi în piaţă cu reducerea agresivă a dobânzii cheie până la minimul posibil. De mai bine de 14 luni, dobânda de referinţă este menţinută de FED într-un interval de 0% – 0,25% ceea ce înseamnă că în tot acest interval de timp, sistemul bancar american a avut acces la banii Rezervei Federale aproape gratis.

Pe bătrânul continent, Banca Centrală Europeană (BCE) s-a dovedit mult mai rezervată şi mai ales consecventă politicii de menţinere a stabilităţii preţurilor. Spre deosebire de strategia FED, care a redus dobânda cheie de la 5,25% până la 0% (adică mai mult de 500 de puncte de bază), BCE a scăzut rata dobânzii cheie de la un maxim de 4% până la 1% (doar 300 de puncte de bază). Banca Centrală Europeană a pus astfel pe primul loc menţinerea sub control a inflaţiei, şi în plan secund susţinerea creşterii economice, lăsându-şi moneda să se aprecieze, în loc să o deprecieze, aşa cum au făcut americanii pentru a-şi creşte astfel competitivitatea.

Beneficiile pe care BCE mizează, urmărind cu prioritate menţinerea puterii de cumpărate la nivelul consumatorului, sunt aşteptate pe termen lung. Prin conservarea puterii de cumpărare, BCE vizează, în primul rând, să-i determine pe indivizi să aloce eficient resursele, dar şi să stimuleze mediul de afaceri în realizarea de investiţii productive, şi nu în plasamente de capital. Dar şi mai importante sunt beneficiile sociale, pe care Banca Centrală Europeană le ţinteşte, ca o reflexie a conservatorismului european! Stabilitatea preţurilor este strategia prin care se doreşte evitarea unor dezechilibre în sistemele de impozitare sau a celor de securitate socială. Totodată, BCE ia în calcul prin politica sa şi prevenirea redistribuirii arbitrare a bunăstării la care s-ar putea ajunge în cazul unor pusee inflaţioniste sau deflaţioniste.

Fiecare dintre obiectivele cuprinse în prevederile statutare şi beneficiile aşteptate au fost amintite în toate declaraţiile făcute de oficialii instituţiei europene, care au întărit astfel caracterul mai mult decât ortodox al strategiei BCE de ieşire din criză.

De cealaltă parte a oceanului, măsurile luate au avut obiective total diferite, iar un dolar mai slab a fost prima dintre instrumentele alese de oficialii americani pentru a ajuta economia să iasă din criză. Lichidităţile aruncate în piaţă au avut ca scop nu doar furnizarea de lichidităţi sectorului bancar sau susţinerea consumului, cât mai ales creşterea competitivităţii economiei americane. Aşa a depăşit moneda americană în timpul crizei pragul minim istoric de 1,5 dolari pentru un euro.

Precauţia cu care Uniunea Europeană a tratat criza s-a văzut şi în valoarea planurilor de relansare. „European Economic Recovery Plan” realizat de Comisia Europeană ca răspuns al Uniunii la criză, prevedea măsuri de relansare a economiei, în valoare de doar aproximativ 400 de miliarde de euro. Şi chiar dacă la această sumă adăugăm valoarea măsurilor luate de fiecare stat UE în parte, cum ar fi cele 150 de miliarde de euro alocate de Germania prin programele Economic Program I şi II sau cele  alte aproximativ 26 de miliarde alocate de Franţa, valoarea rămâne mai degrabă simbolică prin comparaţie cu cea a măsurilor luate de americani. Pe continentul american, numai prin programele Troubled Asset Relief Program (TARP) şi Term Asset-Backed Securities Loan Facility (TALF), Casa Albă a aruncat în piaţă 700, respectiv 200 de miliarde de dolari. Iar la acestea se adaugă cele 787 de miliarde de dolari alocate în primăvara anului 2009 prin programul American Recovery and Reinvestment Act of 2009.

Astfel, puse în faţa unor alegeri dificile în contextul unei crize fără precedent, cele două economii au făcut alegeri diferite. Pe de o parte, stabilitatea preţurilor cu riscul întârzierii revenirii economice, iar pe de altă parte relansarea economică cu riscul destabilizării dolarului şi a scăpării de sub control a inflaţiei. Până acum însă, americanii par a fi cei care au ales cel mai bine, marcând al doilea punct în faţa europenilor, pe frontul luptei cu criza.

Produsul Intern Brut al Statelor Unite a crescut cu 2,2% în trimestrul trei al anului trecut şi cu aproxiamtiv 6% în trimestrul patru. Creştere semnificativă faţă de cea înregistrată de economia europeană de 0,4% în trimestrul III şi de doar 0,1% pe ultimul trimestru. Mai mult, în timp ce Europa abia reuşea să încheie pe plus ultimul trimestru din anul trecut, economia americană şi-a mărit viteza de creştere, accentuând astfel decalajul dintre evoluţiile celor două zone economice.

Puse în faţa unor probleme fără precedent, SUA şi UE au urmat strategii diferite. Conservatorismul Europei s-a dovedit însă depăşit de noul context economic. După aproximativ doi ani de criză, America pare mult mai clar aşezată pe drumul relansării economice decât „bătrâna” Europă.

1 Evoluţia PIB în SUA şi UE

PIB-ul american a crescut într-un ritm mai ridicat decât cel european în ultimele două trimestre din 2009

2 Evoluţie rate dobândă cheie FED şi BCE

FED-ul american menţine rata dobânzii cheie la un nivel minim istoric curpins între 0% şi 0,25% timp de 14 luni consecutiv.

Comments
  1. George says:

    Mda! Interesant material! Doar ca am impresia ca necesita un up-to-date …. pentru ca intre timp, avansul pe care SUA il aveau in “revenire” … nu crezi?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s