Drumul spre fuziune!

Posted: July 28, 2010 in Burse
Tags:

Când Forbes România se pregătea să trimită la tipografie numărul 33, Bursa de la Bucureşti făcea pasul pe piaţa de capital ca emitent, deschizând şedinţa de tranzacţionare la puţin peste 30 de lei pe acţiune. După schimbarea conducerii (la începutul acestui an), listarea BVB reprezintă un pas important spre încheierea războiului dintre bursa de la Bucureşti şi cea de la Sibiu (Sibex). Mai mult, această operaţiune netezeşte drumul unificării celor pieţe. Acest subiect a fost intens discutat pe holurile Bursei, înainte şi după deschiderea oficială a primei şedinţe de tranzacţionare pentru emitentul BVB.

Acum patru ani, raportul de conversie a fost principala cauză a eşecului fuziunii. În 2006, valoarea de piaţă stabilită pentru cele două burse prin evaluarea realizată de casa de consultanţă Ernst&Young, stabilea un raport de 13 acţiuni BMFMS la o acţiune BVB. Acum, la aproximativ patru ani distanţă, raportul de forţe ar fi de circa cinci sau şase acţiuni Sibex, pentru fiecare acţiune a Bursei de la Bucureşti. Semnificativ mai avantajos pentru sibieni decât cel din urmă cu trei-patru ani, şi prin consecinţă un motiv în plus de nemulţumire pentru cei care nu văd cu ochi buni fuziunea. Asta pentru că, la un calcul simplist un acţionar care deţine 1 milion de acţiuni la Sibiu, ar primi la conversie aproximativ 190.000 de acţiuni BVB. În urmă cu patru ani, după raportul stabilit de evaluarea Ernst&Young (de 13,5 acţiuni Sibex pentru o acţiune BVB) acelaşi acţionar ar fi primit doar 80.000 de acţiuni. Un lucru greu de acceptat de adversarii fuziunii, cu atât mai mult cu cât, în culise aceştia spun că preţul acţiunilor Sibex este susţinut artificial. Uşor de spus, greu de dovedit!

Tacit sau doar cu voce scăzută, atât adepţii cât şi adversarii unirii celor două pieţe, acceptă că listarea BVB este un pas spre fuziune. Dar transparenţa BVB impusă de admitarea la cotă poate aduce şi o serie de probleme de imagine. “Ce vor spune potenţialii noi emitenţi în cazul apariţiei unui eveniment nedorit în viaţa Bursei de Valori Bucureşti” se întreabă retoric Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor, şi unul dintre adversarii declaraţi ai fuziunii. Pe de altă parte, listarea ar putea avea efecte directe în “buzunarele” SSIF-urilor. Scăderea preţului de piaţă al acţiunilor bursei, ar diminua capitalurile proprii ale acestora. Cum legea stabileşte un minim de capitaluri proprii de 50.000 de euro, rămânerea în piaţă a unora dintre jucători (în special a celor mici) ar depinde de noi aporturi de capital din partea acţionarilor.

În ciuda acestor potenţiale probleme, listarea este primul pas spre o fuziune care nu mai poate fi amânată. Consolidarea celor două burse ar stabili în piaţă standarde comune, ar conduce la crearea unei mase critice şi, mai ales, ar aduce o mai bună utilizare a resurselor. Cel puţin asta crede Stere Farmache, care însă susţine că în ultimele luni nu au avut loc discuţii serioase despre fuziune. Cu toate astea, prezenţa preşedintelui Sibex, Teodor Ancuţa, la ceremonia de deschidere a şedinţei din 8 iunie (fapt imposibil în urmă cu doar câteva luni) anunţă încheierea “războiului de patru ani” şi lasă loc liber pentru o strategie comună a celor două burse.

Din 2006, competiţia între BVB şi Sibex s-a desfăşurat atât în public, dar mai ales în culise. Cele două părţi nu au pierdut nici o ocazie de a se submina reciproc. Este deja notorie plângerea prin care oficialii Depozitarului Central (DC) cereau Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare retragerea autorizaţiei Depozitarului Sibex, pe motiv că sibienii le-au “încălcat drepturile de proprietate intelectuală”. La fel de cunoscut este şi răspunsul dat de Sibex la plângerea DC (ajunsă ulterior până la Tribunalul din Sibiu), în care acuza Bucureştiul de monopolizare a pieţei.

Mai puţin cunoscute, dar mult mai acide au fost însă atacurile “sub centură”, făcute prin vocile unor persoane apropiate fiecărei tabere. Neoficial, nu o dată susţinătorii Sibex au acuzat Bursa de scurgeri de informaţii confidenţiale despre conturile şi tranzacţiile unor mari jucători. Iar ca răspuns, cei din tabăra BVB şuşoteau că în cazul unor variaţii zilnice de până la 40%, Casa de Compensaţie de la Sibiu, ar avea mari probleme la închiderea poziţiilor.

Acum, situaţia s-a schimbat radical. “Cele două burse nu sunt concurente, ci mai degrabă complementare” spunea Stere Farmache în pre-ziua listării. De cealaltă parte, Teodor Ancuţa, preşedintele bursei de la Sibiu, spune că relaţiile cu bursa de la Bucureşti sunt mai bune ca niciodată.

Cu toate astea, competiţia a avut şi părţie ei bune: a impulsionat înfiinţarea pieţei derivatelor la Bucureşti şi a celei spot (doi ani mai târziu) la Sibiu şi a dus la reducerea comisioanelor de tranzacţionare. Însă niciunul dintre aceste aspecte nu au putut înclina balanţa preferinţelor investitorilor în favoarea uneia sau alteia dintre pieţe. Jucătorii pe contracte futures şi options au rămas fideli bursei de la Sibiu, iar acţiunile tranzacţionate pe piaţa de la Bucureşti s-au dovedit mai atractive pentru investitori decât CFD-urile (instrumente financiare cu suportul pe acţiunile de la BVB) lansate de Sibex. În schimb, eforturile financiare şi erodarea capitalului de imagine au fost însemnate pentru ambele burse. Confruntarea pare a fi luat sfârşit, iar drumul spre fuziune re-deschis, dar valoarea celor două burse (chiar şi dată de pieţe) rămâne nodul ce trebuie tăiat de acţionari.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s