Către Dna Anca Boagiu, noul Ministru al Transporturilor!

Posted: September 13, 2010 in Proiect "de Romania"
Tags:

Proiectul de restructurare a CFR-ului, pune căile ferate pe drumul spre faliment, şi duce şi mai jos preţul de piaţă al CFR Marfă, în prag de privatiyare.  Nu concedierile şi restructurările haotice (şi fără de sfârşit) … ci grăbirea privatizării mai poate repune căile ferate … pe şine!

Principala (şi cred singura …) moştenire lăsată de Radu Berceanu succesorului său Anca Boagiu, este  planul de restructurare al CFR, care presupune încă un val de concedieri! Asta înseamnă de fapt încă un impuls dat celor trei companii feroviare de stat, spre pierzanie. Chiar dacă nu s-a mai vorbit despre el şi a rămas cumva “în aer” proiectul de aşa-zisă restructurare a CFR prevedea că aproximativ 13.000 de ceferişti ar trebui să plece din cele trei companii ale Căilor Ferate Române. Dintre aceştia,  circa 5000 de persoane, doar din CFR Marfă, companie aflată în plin proces de privatizare. Astfel de măsuri de restructurare, bazate în special pe noi disponibilizări nu vor avea ca rezultat echilibrarea bugetelor celor trei companii decât în cel mai bun caz, pentru următoarele câteva luni. Rămase fără personal cele trei societăţi de stat, vor merge din prost în prost. CFR Infrastructură va fi tot mai puţin capabilă să ofere siguranţă circulaţiei iar CFR Călători va înregistra întârzieri tot mai mari, iar deraierile vor fi tot mai dese. Dar şi ma grav este că, în plin proces de privatizare, CFR Marfă îşi va accentua viteza cu care pierde din active şi contracte, deci implicit cotă de piaţă, ceea ce duce la scăderea valorii de piaţă.

Doar privatizarea rapidă poate face din companiile feroviare de stat, ceea ce nu s-a reuşit în 20 de ani de restructurări. Iar vânzarea trebuie grăbită şi nu amânată aşa cum s-a întâmplat cu CFR Marfă, a cărei valoare de piaţă scade dramatic de la o zi la alta. Cu circa trei ani în urmă, CFR Marfă valora mai mult de patru miliarde de euro, spune fostul vicepreşedinte al SNCFR Constantin Pestrea, actualmente directorul companiei de transport feroviar Unifertrans (concurent al CFR Marfă). Astăzi, dacă ar fi interesat de preluarea concurentului său, directorul Unifertrans ar oferi cu mult sub un miliard de euro.

Iar evoluţia companiei susţine o evaluare chiar cu mult mai pesimistă, dacă ne gândim că în mai puţin de un an, transportatorul feroviar de marfă  de stat şi-a diminuat cota de piaţă de la peste 71% (în 2008) la doar 51% (la finele anului 2000). În plus, activele din patrimoniul societăţii (însemnând în special locomotive, vagoane sau alte tipuri de material rulant) – a căror valoare pot da o imagine a preţului de piaţă, sunt tot mai puţine. În 2006 CFR Marfă avea în patrimoniu circa 1000 de locomotive, aproximativ 51.000 de vagoane şi două ferry-boat-uri. La finele anului trecut, numărul de locomotive era de doar puţin peste 900, cel de vagoane de circa 42.000, iar cele două nave de transport maritim de vagoane (ferry-boat-uri) sunt pe cale de a fi înstrăinate.

DUPĂ 20 DE ANI. După două decenii de reformă, unsprezece miniştii, şi câteva zeci de mii de disponibilizări, Căile Ferate Române bifează acum următoarele “succesuri”: O viteză medie de circulaţie a trenurilor sub cea pe care o aveau înainte de revoluţie, întârzieri curente de până la câteva ore, şi un număr tot mai mare de deraieri. Din punct de vedere financiar, pe parcursul aceluiaşi interminabil proces de “reformă” – miliarde de lei au trecut din conturile companiilor de căi ferate în cele ale unor firme căpuşă, sau în conturile potentaţilor vremii. Iar cazul fostului director al CFR, Mihai Necolaiciuc (care este acuzat că a adus CFR-ului un prejudiciu de 18 milioane de euro – dar este bănuit de o fraudă de circa un miliard) este de departe cel mai cunoscut. Dar în nici un caz singular, şi poate că nici cel mai spectaculos în termeni de sume vehiculate.

Şi în tot acest timp, în paralel cu sumele imense de bani care au părăsit conturile companiilor de căi ferate de stat, pe porţile din dos ale depourilor au ieşit sute de locomotive, mii de vagoane şi zeci de mii de tone de material rulant. Active care fie au ajus pe preţuri de nimic în mâna unor companii private, fie au ajuns la fier vechi. Şi asta fără ca în conturile vreuneia din cele trei companii de stat să ajungă măcar a zecea parte din banii care au intrat în buzunarele celor care au coordonat “restructurările”.

STAT VS. PRIVAT. Acestea sunt dovezile că statul a fost şi este un prost administrator, şi totodată motivele pentru care nu există nici un dubiu că statul va fi un la fel de prost manager şi de aici înainte. Şi chiar dacă oamenii numiţi în conducerea companiei ar pune pe primul loc interesele companiei, tot nu vor putea schimba soarta vreuneia dinte cele trei companii. Şi asta pentru că un manager al vreunei societăţi de stat, nu are la îndemână pârghiile pe care le are un manager privat. Asta spune din experienţă fostul vicepreşedinte al SNCFR (Societatea Naţională a Căilor Ferate Române). Managerul este în permanenţă “căpăcit” de Minister caracterizează plastic Constantin Pestrea, piedicile puse de politicieni unor decizii strict economice, dacă ar putea aduce pierderi în plan electoral.

De aceea, cel din urmă (dar probabil că nu ultimul) plan de restructurare – al cărui punct principal este realizarea de noi concedieri, nu va rezolva problemele unui slab management, decât în cel mai bun caz, pe termen scurt. Şi de asta sunt conştieţi şi sindicaliştii, care au văzut în ultimii 20 de ani, cum economiile făcute din valurile succesive de restructurări (a se citi “disponibilizări”) au devenit rapid insuficiente. “În martie, s-au făcut 10.500 de disponibilizări, iar acum, după cinci luni s-a reajuns în exact aceeaşi situaţie, din punct de vedere financiar” spunea jurnaliştilor Iulian Măntescu, Preşedintele Federaţiei Sindicale Mişcare-Comercial din cadrul CFR Călători, pe 25 august, într-o pauză a negocierilor dintre CFR-işti şi Ministerul Transporturilor.

Incapacitate cronică a statului de a-şi gestiona afacerile, ar putea fi motivul pentru care, răspunzând întrebării adresate de Forbes România, şi făcând referire la CFR Călători, Măntescu a scăpat printre dinţi:“Cu siguranţă un management privat va fi mai bun decât cel asigurat prin numiri politice”.

Prin urmare, nu restructurarea perpetuă şi haotică, şi în nici un caz disponibilizările fără noimă, vor scoate CFR-ul, şi CFR-iştii din criză! Doar privatizarea poate readuce companiile de transport feroviar cu picioarele pe pământ! Vânzarea trebuie însă grăbită în cazul CFR Marfă, pentru a se finaliza înainte “restructurarea” să ducă la „devalizarea” totală a societăţii.

Comments
  1. laur says:

    e prea tarziu sa privatizam CFR Marfa si totodata prea devreme. consider ca societatea a fost lovita in mod direct de mai muli factori care au scazut valoarea acesteia.
    daca vanzarea se facea in 2007-2008 insemna ceva, dar acum cand transportul feroviar de marfa a inregistrat scaderi dramatice, a vinde aceasta companie pe nimic inseamna NIMIC, adica o dam sa scapam de ea. Consider ca un management performant indreptat spre munca de “agent comercial” a directorului general si a celor de sucursale poate repune CFR Marfa in pozitia de companie rentabila si astfel sa devina dorita de catre austrieci care ar fi dispusi sa plateasca oricat numai sa intre in posesia acesteia. Contracte, contracte si iar contracte asta trebuie sa viseze zi si noapte directorii acestei companii, sa uite de GFR, Unifertrans, Servtrans etc., sa intre in concurenta directa cu acestia, sa participe la licitatii si sa se zbata, sa ceara la Ministerul Transporturilor ca Infra sa colaboreze in mod direct si elegant pentru repunerea CFR Marfa pe linia de plutire, sa le acorde cele mai bune trase, sa “traga” trenurile CFR Marfa. Doamna ministru nu uitati ca CFR Marfa poate deveni un al-II-lea Petrom iar daca exista dorinta si munca in echipa, CFR Marfa poate valora mult peste Petrom. Intrebati directorul de la Craiova cat se zbate pentru contracte si cate “bete in roate” primeste din minister… Se poate, va garantez ca se poate castiga bine cu CFR Marfa!

  2. Bono says:

    Aveti dreptate! Privatizarea trebuie facuta cat mai repede – altfel vom ajunge sa le vindem pe 3 lei!

  3. MARY says:

    scapati de molea ion de la sindicat si cfr -ul isi va reveni. cred ca ati inteles .

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s