Partea plina a paharului … in 2010

Posted: December 21, 2010 in Proiect "de Romania"
Tags:

Ne apropiem de incheierea unui an in care vestile proaste au dominat (parca mai mult decat niciodata) ecranele televizoarelor si primele pagini ale ziarelor! Cu toate astea, s-au mai intamplat si lucruri bune iar Andreea Paul (Vass) le-a sintetizat. Dincolo de interesul propagandistic … ele trebuiesc mentionate!

1. Exporturile au sustinut economia in 2010. Vestea buna a anului 2010 din economie a fost adusa de exporturi, care au crescut cu peste 26% in primele zece luni din acest an comparativ cu perioada similara din 2009. Dinamica exporturilor plasează România pe locul 5 în UE-27. Deficitul comercial a scazut in primele zece luni din 2010 cu 4,7% fata de perioada similara a anului trecut, la 7,7 miliarde de euro, in contextul unei cresteri mai accelerate a exporturilor comparativ cu importurile, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica. Exporturile realizate in perioada ianuarie – octombrie s-au ridicat la valoarea de 30,36 miliarde de euro, iar importurile au insumat 38,07 miliarde de euro. Perspectiva exporturilor este pozitiva, incurajata fiind de dinamica anuală a comenzilor industriale noi, în luna septembrie 2010, plasează România pe locul 4 în UE-22 (pentru care există date disponibile), creşterea fiind de 29.9%,  mai mult decât dublă faţă de media europeană de 13.4%.

2. Stabilitatea cursului de schimb a reprezentat o alta veste buna pentru economie. Nivelul cursului de schimb s-a mentinut in 2010 in intervalul 4,1 – 4,3 lei pentru un euro, nivel pe care oficialii bancii centrale il considera stabil, iar oscilatiile din acest interval sunt normale.

3. Refinantarea si ieftinirea creditelor, soliditatea sistemului bancar – vestile bune ale bancherilor. Cea mai buna veste din 2010 care a venit din partea sectorului bancar a fost cea referitoare la soliditatea sistemului. Solvabilitatea sistemului bancar s-a mentinut in 2010, la nivel agregat, peste 14%, in conditiile in care nivelul minim reglementat este de 8%, iar cel impus de FMI este de 10%. O alta veste buna este ca bancile nu au mai apelat in 2010 la facilitatea de imprumut oferita de Banca Nationala a Romaniei, dovedind, astfel, ca nu au probleme de lichiditate. Banca Nationala a Romaniei a redus, anul trecut, rata dobanzii de politica monetara cu 1,25 puncte procentuale, de la 7,5% la 6,25%, insa relaxarea politicii monetare a fost stopata din cauza presiunilor inflationiste generate de majorarea TVA cu 5 puncte procentuale, de la 19% la 24%. O tendinta buna din perspectiva populatiei si a companiilor este ca bancile au ieftinit creditele in 2010. Dobanzile la creditele in lei existente in sold s-au redus cu 3 puncte procentuale in perioada, iar cele la creditele nou acordate au scazut cu 4 puncte. 2010 a reprezentat si anul in care o noua institutie bancara a fost infiintata in Romania. Omul de afaceri Valer Blidar a infiintat Banca Comerciala Feroviara din cauza “comportamentului neprietenos si arogant” al bancilor straine care activeaza in Romania si care solicita comisioane si dobanzi mari, mult peste cele practicate de bancile-mama.

4.     Una din cele mai bune vesti din infrastructura de anul acesta a fost aprobarea, de catre Comisia Europeana, a unei finantari nerambursabile in valoare de 124,4 mil. euro, pentru constructia autostrazii Timisoara – Arad (32 de km) si a centurii ocolitoare Arad. De asemenea, chiar de 1 decembrie, premierul Emil Boc a inaugurat tronsonul Chitila – Voluntari al centurii de nord a Capitalei, precum si centura ocolitoare a Sibiului. Ambele proiecte totalizeaza circa 40 de kilometri, din totalul celor 116 de km de autostrada si centuri ocolitoare in regim de autostrada date in folosinta in 2009 -2010.

5. Romania a avut cea de-a treia cea mai mare crestere a productiei auto din lume, dupa China si Taiwan. Pe piata auto au avut loc investitii si angajari in 2010. Datele APIA (Asoc. Prod. si Import. de Automobile) citate de Mediafax arata ca in primele 10 luni din acest an, productia auto a Romaniei a totalizat 290.504 vehicule, cifra cu 18,7% mai mare decat in aceeasi perioada a anului trecut. Pentru intreg anul 2010 productia va ajunge la aproximativ 350.000 de vehicule, cu peste 50.000 mai multe decat in anul anterior.
Mai mult, in 2009, productia a crescut cu 21% fata de 2008, anul trecut Romania avand a treia cea mai mare crestere a productiei auto din lume, dupa China (+48,3%) si Taiwan (+23,7%). Tot in 2009 am ocupat locul 27 in randul celor 39 de tari care produc autoturisme, in crestere fata de locul 32 ocupat in 2005. In ceea ce priveste evolutia productiei, in 2010 vom construi cu 70% mai multe masini decat in 2005, cu 350% mai multe decat in 2000, si cu 170% mai multe decat in 1997.

O alta veste buna pe piata muncii din sectorul auto: Renault Industrie Roumanie (RIR) a angajat 180 de oameni de la inceputul anului. De asemenea, Grup West Premium a inaugurat o reprezentanta BMW la Oradea in urma unei investitii de 2,5 milioane euro. Tot anul acesta, Continental, unul dintre liderii mondiali din industria componentelor auto, a anuntat ca isi va extinde procesul de productie a anvelopelor pentru autoturisme si autoutilitare din Timisoara cu o unitate de procesare a amestecului primar.  Proiectul va presupune o investitie de 50 de milioane de euro si va crea 200 de noi locuri de munca. Dacia a lansat in martie primul autoturism de teren al sau fabricat in Romania: Duster. Pentru producerea noului model, la uzina din Mioveni au fost realizate modificari ale liniei de productie cu investitii de circa 70 milioane euro in uzina, in timp ce investitiile totale pentru dezvoltarea si industrializarea proiectului Duster s-au ridicat la 290 milioane euro.

Guvernul Boc a sprijinit compania Ford cu un ajutor de stat de 17 mil euro si cu alte 320 milioane euro sub forma de garantii – garantat 80% dintr-un credit de 400 mil euro oferit de catre BEI. La Renault au fost aprobate ajutoare de stat in valoare de 68 mil euro in 2009 – 2010 din care am facut plati de 52 mil euro pana in present catre mai multe firme din acelasi grup distribuite astfel:

  • SC RENAULT MECANIQUE ROUMANIE SRL – 24,5 mil euro – Fabrică de cutii viteză la Mioveni- jud. Argeş
  • SC RENAULT TECHNOLOGIE ROUMANIE SRL – 12,39 mil euro – Centru de încercări automobile-Titu, jud. Dâmboviţa
  • SC AUTOMOBILE DACIA PITESTI SA – 15,1 mil euro – Realizarea unui nou model de autovehicul SUV- Mioveni, jud. Argeş

Marca de lux Maserati si cea premium Infiniti au primit in 2010 cate un showroom nou la City Gate Tower, Piata Presei Libere. Noul showroom Maserati din Bucuresti este unul dintre primele showroom-uri ale marcii din lume construite conform noului ghid Corporate Identity. In cadrul City Gate Tower in Piata Presei Libere este si sediul Infiniti, care a necesitat o investitie de 600.000 euro. Showroom-ul Infiniti se intinde pe o suprafata de 585 metri patrati. Centrul Tehnic Renault de la Titu a facut primele angajari in aprilie, fiind create 40 de noi locuri de munca. Personalul, angajat la inceputul lunii aprilie 2010, a fost pregatit pentru a putea demara activitatea in toamna, pentru a fi date in folosinta primele bancuri de proba pentru autoturismele Logan. Pana la finele acestui an, la Titu vor lucra 300 de angajati, iar la finele lui 2011 – 400 de angajati. De asemenea, o alta veste buna a fost concretizata de reteaua Mercedes-Benz Romania, care s-a extins in aprilie prin inaugurarea Centrului Autorizat de Vanzare si Service Autoportal Ramnicu Valcea, in urma unei investitii de 3 milioane euro. Si Honda Trading Romania a inaugurat in aprilie un complex integrat Honda de tip 3S in orasul Targoviste si altul in iunie Arad. Investitiile s-au ridicat la cate doua milioane de euro pentru fiecare oras.TiriacAuto, cea mai extinsa retea locala de dealeri, care reprezinta noua marci de automobile, a inaugurat in iunie primul showroom comun Mitsubishi si Hyundai in Bucuresti, mizand pe o noua strategie de vanzari: angajatii ies pe teren in cautare de client. O alta investitie in 2010 a fost facuta la Cluj, unde a fost deschis un complex integrat Hyundai si Ford. Ultima veste buna a venit saptamana aceasta: compania a investit peste 6 milioane euro intr-un centru integrat de distributie si service auto la Pitesti. Presedintele Asociatiei Constructorilor de Automobile din Romania (ACAROM), Constantin Stroe, a precizat anul acesta de mai multe ori fara sa dea nume ca exista in prezent un producator de masini interesat sa vina in Romania. “Exista semnale ca un al treilea constructor auto este interesat de Romania, ceea ce ar reprezenta un potential de dezvoltare pentru componentisti”, a spus Stroe.

6. Joburi, centre de cercetare si lansari de gadgeturi in IT-ul autohton. Industria de IT locala nu a fost ocolita, in 2010, de semnale pozitive. De remarcat in 2010 este numarul mare de angajari facute. Alcatel-Lucent, unul din principalii jucatori ai pietei mondiale de telecomunicatii, a lansat, in februarie, un centru global de administrare retele la Timisoara, unde estima ca vor lucra, pana la finalul acestui an,1.500 de salariati. De asemenea, imediat dupa Alcatel, centrul HP de servicii partajate, Global eBusiness Operations Center (GeBOC), a anuntat ca va creste numarul angajatilor cu 30% (respectiv 600 de persoane) pana la finalul lui 2010, prin atragerea de studenti si tineri cu experienta profesionala de 1-2 ani. Apoi, in aprilie, compania a spus ca ar mai putea angaja inca 50 de oameni ladivizia de dezvoltare software de la Cluj. In plus, luna trecuta, GeBOC informa ca urmeaza sa angajeze aproximativ 600 de persoane in 2011. Adobe Romania, subsidiara locala a celui mai mare producator de aplicatii de design grafic din lume, planuia sa angajaze 17 oameni, iar divizia locala a grupului francez de servicii de consultanta IT si dezvoltare software Pentalog anunta ca va angaja pana la finalul anului inca 40-50 de persoane, cele mai multe posturi disponibile fiind pentru biroul din Brasov. Un alt lucru imbucurator pentru industria de tehnologia informatiei locala este faptul ca o serie de companii din domeniu au ales Romania pentru a deschide centre sau birouri. Astfel, Intel a deschis un centru de dezvoltare si cercetare software la Bucuresti cu 25 de angajati, Google a inaugurat un birou de afaceri in Bucuresti unde vor lucra 7-8 angajati pana la finalul anului urmator, iar IBM ar urma sa lanseze in municipiul Targu Mures un centru de cercetare in care va fi instalat un “supercomputer” la care sa se conecteze intreaga zona balcanica. Dupa cateva saptamani in care s-a vorbit despre o posibila introducere a impozitului pe veniturile programatorilor, autoritatile au hotarat sa fie mentinuta masura adoptata in 2001. In industria IT&C lucreaza circa 90.000 de angajati, dintre care 16.000 de programatori sunt scutiti de impozitul pe venit.

In timp ce piata de telecomunicatii a continuat sa scada, pe de alta parte, pentru a-si mentine baza de clienti toti operatorii au fost nevoiti sa isi reduca preturile, din acest razboi avand de castigat consumatorii finali. Operatorii de telecom nu au oferit preturi mai mici doar pentru servicii ci si pentru echipamente, in acest an smartphone-urile devenind tot mai populare. De altfel, un oficial Orange declara de curand ca se asteapta ca anul viitor pretul acestor telefoane sa scada la jumatate, de la 100 de euro cat este costul mediu in prezent. De altfel, anul acesta a fost si anul lansarii smartphone-urilor iPhone 4, Samsung Galaxy S, al tabletelor iPad si Samsung Galaxi Tab, dar si al televizoarelor 3D, toate aceste dispozitive, disponibile in Romania la scurt timp dupa lansarea mondiala fiind foarte bine primite de consumatorii romani. Succesul unor astfel de echipamente i-a determinat si pe romani sa realizeze aparate similare, insa la preturi mult mai mici. De exemplu, compania brasoveana Visual Fan a creat tableta Allview AllDro care costa 899 de lei si de asemenenea Allview Q1 G3T, primul smartphone romanesc care costa 519 lei. Odata cu cresterea popularitatii cititoarelor de carti electronice, conducerea companiei Televoice, care detine brandul Evolio, a decis sa lanseze de la 1 decembrie Evobook, primul cititor de carti electronice creat in piata locala. Romanii nu au fost inventivi doar pe zona de hardware, ci si in cea de software, aplicatia Trip Journal dezvoltata la Cluj Napoca de compania iQuest primind de curand trofeul pentru cea mai buna aplicatie dezvoltata vreodata pentru iPhone. Softul a mai fost premiat si in 2009 in cadrul unui concurs mondial initiat de Google.
Pe de alta parte, lansarea serviciilor 3G in banda de 900 de Mhz de catre Vodafone este unul dintre cele mai importante momente din telecom in acest an, avand in vedere ca penetrarea internetului este inca scazuta in mediul rural, iar dezvoltarea internetului mobil in satele si comunile Romaniei ar putea sa devina un motor de crestere pentru operatori. Prin aceasta lansare compania a ajuns la o penetrare a internetului mobil la 90% din populatia Romaniei. Orange a anuntat de curand ca va dezvolta in 2011 o retea capabila sa ofere astfel de servicii.

7. Programul Prima Casa a continuat si in 2010, in acest an fiind majorata garantia acordata pentru achizitionarea de apartamente noi si introdusa posibilitatea de a obtine un credit garantat de stat pentru constructia unei locuinte. 30.500 de locuinte au fost cumparate cu credite obtinute prin programul Prima Casa de la mijlocul anului 2009 si pana in noiembrie 2010 si doar 5 garantii au fost executate. Desi soldul creditului acordat populatiei si companiilor s-a redus in primele zece luni din 2010 cu 4,7% in termeni reali, banci au reusit sa mai acorde si imprumuturi noi, in special pentru refinantari. Refinantarea creditelor mai vechi cu noi credite a fost solutia la care clientii bancilor au apelat semnficativ in 2010.

8. Energia, pe aripile vantului. Vestile bune din domeniul energetic sunt aduse de vant: investitiile de sute de milioane de euro in sectorul energiei eoliene propulseaza Romania in topul international al celor mai atractive tari pentru investitorii din domeniu. Romania a intrat pentru prima data in clasamentul Ernst&Young al celor mai atractive 30 de tari pentru investitorii in energie verde, clasandu-se pe locul al 22-lea. Topul realizat de E&Y si publicat luna trecuta subliniaza ca principala atractie pentru investitori in Romania este energia eoliana, un sector care a explodat in ultimii ani si a atras mari investitori precum pe cehii de la CEZ, care dezvolta in judetul Constanta cel mai mare parc eolian pe uscat, cu o investitie de 1,1 miliarde de euro. In linie cu cerintele UE de dezvoltare a capacitatilor de productie de electricitate din surse regenerabile, Romania si-a fixat obiective ambitioase pentru ca 33% din consumul total de energie sa provina din surse regenerabile. Pana in 2020, procentul ar urma sa creasca pana la 38, un sprijin major in atingerea tintelor fiind sistemul certificatelor verzi (pentru fiecare MWh se acorda un numar de certificate verzi, cu valori cuprinse intre 27 si 55 de euro). Piata energiilor regenerabile (eoliana, solara, geotermala, din biomasa etc) Romania s-a dezvoltat semnificativ din 2008, iar multe dintre locatiile “cu vant” au fost deja “adjudecate” de mari companii in domeniu precum CEZ, Iberdrola si RWE. Cu toate acestea, incertitudinea din domeniul legislatiei continua sa fie un impediment pentru investitii in proiecte majore. Cu tranzactii cumulate de 650 de milioane de euro in ultimii trei ani pe piata productiei de energie regenerabile, Romania conduce in topul tarilor din regiunea Europei Central-Estice si Sud-Estice, potrivit unui studiu DealWatch. Cea mai mare tranzactie din perioada analizata (2007 – septembrie 2010) a fost achizitia, de catre cehii de la CEZ, a fermei eoliene de la Cogealac si Fantanele (judetul Constanta), contra unei sume de 301 milioane de euro. Ea este urmata de tranzactia de 250 de milioane de euro prin care spaniolii de la Iberdrola Renovable au cumparat 50 de proiecte de ferme eoliene. Mai recent, germanii de la RWE au investit 30 de milioane de euro pentru preluarea unui parc eolian cu o capacitate instalata de 230 MW.

9. Vestile bune din pensii private. Activele fondurilor de pensii private au depasit aproape de sfarsitul acestui an pragul psihologic de un miliard de euro, dupa un an deosebit de agitat. De asemenea, a fost un an bun si la nivelul performantelor investitionale ale fondurilor de pensii: dupa primele 9 luni, randamentul mediu era de 13,3% pentru fondurile obligatorii si de 10,3% pentru fondurile facultative de pensii.

10.                        Piata de capital, animata de listarile burselor si Fondul Proprietatea. Anul 2010 nu a fost cel mai bun pentru piata de capital. Din contra, rulajele extreme de reduse si lipsa interesului a dus la scaderi dramatice al business-urilor. Cu toate acestea, vestile bune nu au intarziat sa apara, majoritatea creand premisele unui 2011 plin de surprize. Prima parte a anului a adus vesti bune dinspre Bursa din Sibiu. In ianuarie, la Sibex s-a lansat piata spot si primul emitent – bursa, contracte futures pe Dow Jones si certificate de emisii de CO2. La jumatatea anului, si Bursa de la Bucuresti s-a listat pe propria platforma. Evenimentul a fost bine primit in piata, fiind considerat atat un exemplu pentru toti potentialii emitenti cat si un pas important in dezvoltarea pietei. Dupa ce tot anul a fost presarat cu stiri pozitive privind listarea Fondului Proprietatea, un eveniment asteptat de multi ani in piata, toamna a adus o AGA istorica a acestei companii, ce a parafat toate promisiunile. Astfel, actionarii au aprobat numirea administratorului Franklin Templeton, distribuirea dividendelor, dubla listare la Bucuresti si la Londra. Din acel moment, compania americana de administrare si-a preluat oficial atributiile si a inceput demersurile pentru cotarea la Bucuresti. Recent, oficialii Franklin au anuntat ca termenul pentru listare este 25 ianuarie 2011.  Dupa ce discutiile despre nevoia urgenta a companiilor de stat pe piata de capital romaneasca au tinut primele pagini ale ziarelor, primele semnale concrete au inceput sa vina dinspre autoritati. Deocamdata la stadiul de promisiuni, dar si cu o serie de demersuri pornite, listarea Romgaz si cresterea free-float-ului Petrom au completat seria de vesti bune primite in acest an, dar realizabile in 2011.

11.                        Sectorul sanitar privat aduce in anul 2010 o serie de recorduri pe piata. Anul a debutat cu anuntul privind preluarea a 80% din actiunile Centrului Medical Unirea (CMU), unul dintre cei mai mari jucatori de pe piata clinicilor private, de catre fondul de investitii Advent International, printr-otranzactie estimata la circa 30 de milioane de euro. Cateva luni mai tarziu, pentru o suma similara, CMU prelua reteaua de clinici Euroclinic, tranzactia fiind prima miscare de concentrare la nivel de top jucatori de pe piata interna de servicii medicale privata estimata la 450 de milioane de euro. Concentrarea celor doua retele a impulsionat planurile CMU, care tinteste in doi-trei ani dublarea afacerilor, pana la 60 de milioane de euro. Prin fuziune, CMU si Euroclinic vor avea in jur de 1.500 de angajati in cele trei spitale si 23 de policlinici private, cu o capacitate de 150 de paturi, 10 sali de operatie si 60 de specialitati. MedLife, cel mai mare jucator din piata, a anuntat si el un program de investitii in valoare totala de 20 de milioane de euro odata cu “infuzia” de 10 milioane de euro venita de la IFC, divizia de investitii a Bancii Mondiale. Operatorul de servicii medicale a anuntat recent ca si-a revizuit estimarile de venituri, mizand ca va incheia 2010 cu afaceri de peste 40 milioane euro, fata de 38 milioane euro, cat isi propusese initial, daca pana la sfarsitul anului incheie una dintre cele trei achizitii din afara Capitalei, aflate in proces de negociere si evaluate la cateva “milioane de euro”. In 2010, MedLife a inceput lucrarile pentru mai multe unitati medicale noi, avand in prezent spatii destinate unitatilor medicale cu o suprafata totala de peste 25.000 metri patrati. Pe lista proiectelor noi se regasesc spitalul din cladirea Telegraf din Bucuresti, care va avea o suprafata de 10.000 de metri patrati si va include o sectie de urgenta, spitalul de pediatrie din zona Baneasa, cu o suprafata de peste 5.200 de metri patrati, spitalul si clinicile din Obor si Titan care vor avea o suprafata de peste 3.800 de metri patrati si spitalul din Brasov care, alaturi de ambulatoriu, va totaliza 6.000 de metri patrati. Vesti privind investitii importante in domeniu au venit si de la alti jucatori, precum Medicover sau Gral Medical. Astfel, suedezii de la Medicover au anuntat ca vor deschide anul viitor, in primele sase luni, un nou spital in Bucuresti, cel de-al doilea urmand a fi inaugurat din doi in doi ani si jumatate mai tarziu. In prezent, Medicover are in constructie un spital privat cu o capacitate de 200 de paturi in zona Pipera. Investitia pentru unitatea medicala se cifreaza la 50 de milioane de euro, potrivit estimarilor anterioare ale oficialilor companiei.Tot pentru anul viitor este programata sa inceapa lucrarile la un nou spital privat, in zona Pietei Alba Iulia din Capitala. Gral Medical va investi 27 de milioane de euro intr-un spital ce va avea 100 de paturi si o suprafata proiectata de 10.000 de metri patrati.

12.                        Semnele bune pe piata de fuziuni si achizitii. Pe o piata de fuziuni si achizitii in scadere, putine au fost in 2010 tendintele cu conotatie pozitiva. Unul dintre putinele elemente de noutate din 2010 a fost reprezentat de prima tranzactie fond pe fond incheiata de la inceputul crizei. Tranzactia semnata in februarie prin care americanii de la Advent International au preluat participatia detinuta la CMU de fondul de investitii britanic 3i, administrat de 3TS Capital Partners, reprezinta un scenariu de investitii foarte rar intalnit in ultimii ani pe piata romaneasca de fuziuni si achizitii (M&A). Dupa aproape trei ani de la ultimul deal similar, am asistat in 2010 la o tranzactie de tip secondaries, adica un exit al unui investitor financiar catre alt fond de private equity. Ultima tranzactie de mari dimensiuni in care au fost implicate doua fonduri de private equity a fost incheiata in urma cu trei ani, inainte de criza, prin care fondul de investitii Innova Capital a preluat pachetul majoritar al imbuteliatorului si distribuitorului de apa in sistem watercooler La Fantana, respectiv 85% din actiuni, de la Oresa Ventures pentru suma de 35 de milioane de euro.
Un alt element de noutate si care poate fi privit ca o veste buna pentru mediul de business a fost reprezentat de tranzactiile care au implicat companii aflate in dificultate financiara. Spre exemplu, Asesoft, companie care activeaza in domeniul distributiei IT&C in Romania, a preluat controlul retailerului Flanco, aflat in insolventa, iar bancile creditoare ING, UniCredit Tiriac Bank si BRD primesc de la cumparator suma de 10 milioane de euro. Un exemplu similar s-a produs in imobiliare, unde compania MLS Proiect Oradea, dezvoltatorul centrului comercial Tiago Mall Oradea, a intrat in procedura de faliment. Salvarea proiectului a venit tot printr-o tranzactie: Tiago Oradea a fost vandut in luna iunie, in cadrul unei licitatii tip olandez pentru suma de 30,5 milioane de euro plus TVA, cumparatorul fiind societatea Shopping Center Holding, controlata de mai multi oameni de afaceri romani. Chiar daca piata de fuziuni si achizitii (M&A) s-a relansat in majoritatea statelor europene, acest lucru nu s-a resimitit inca si in activitatea locala.Totusi, revenirea din amorteala a domeniului de fuziuni si achizitii incepe sa fie semnalata de unii consultanti.

13.                        Doua fabrici de materiale de constructii, multe deschideri in bricolaj. Una din cele mai bune vesti bune de pe piata producatorilor de materiale de constructii din 2010 a fost generata de Xella Group, unul din cei mai importanti producatori de Beton Celular Autoclavizat (BCA) din lume, care a inaugurat in primavara acestui an prima unitate de productie din Romania, aflata in Paulesti, judetul Prahova. Investitia, care a necesitat costuri de 32 de milioane deeuro, a fost realizata in circa 12 luni. Tot din zona producatorilor de materiale de constructie a venit o alta veste buna, in ciuda reducerii consemnate de segmentul de profil si in 2010. Astfel, compania Cemacon Zalau (CEON) a finalizat o investitie de 28 milioane de euro in realizarea unei linii de productie de blocuri ceramice la fabrica din Recea, judetul Bihor. Procedurile pentru deschiderea noii fabrici de la Recea (langa Zalau) au fost demarate in 2007. Un alt lucru pozitiv a venit din randul producatorilor de BCA. Potrivit datelor oficiale raportate in acest an, producatorul de BCA Celco Constanta, controlat de omul de afaceri Nicolae Dusu, a ramas cea mai profitabila companie pe segmentul sau de activitate, cu un castig net de 8,1 milioane de euro in 2009, la o cifra de afaceri de 24,7 milioane de euro. Bricolajul a venit cu doua vesti foarte bune in 2009. Prima este ca reteaua romaneasca Dedeman, detinuta de fratii Dragos si Adrian Paval, a inregistrat cel mai ridicat ritm de expansiune de la infiintare si pana in prezent, prin deschiderea a cinci unitati noi in 2010, care au suportat investii totale de 50 – 60 de milioane de euro. A doua veste buna este ca Praktiker, liderul pietei de bricolaj, cu afaceri anuale de 257,6 milioane de euro si 27 de unitati in Romania, Mr. Bricolaje, Hornbach, OBI si bauMax au finalizat investitii totale de peste 100 de milioane de euro pe plan local.

14.                        Declinul pietei bunurilor de larg consum, pansat cu investitii de milioane de euro. Cu toate ca industria bunurilor de larg consum ar putea incheia anul acesta cu un declin de 10% comparativ cu 2009, companiile active in acest sector au apasat cu toata puterea pe pedala investitionala. Un bun exemplu il constituie gigantul american Procter&Gamble care a inaugurat la Urlati primul sau proiect Greenfield pe plan local, in valoare de peste 100 milioane de dolari – fabrica de sampoane si balsamuri. In acest mod au fost create 300 de locuri noi de munca.Totodata, Romania ar putea fi tinta unei posibile noi investitii din partea P&G, a precizat Sotirios Marinidis, director general al operatiunilor locale. La randul sau, lantul de restaurante de tip fast-food McDonald’s a decis sa construiasca in Romania o fabrica de chifle, proiect in valoare de 15 mil. euro, realizat impreuna cu grupul austriac LLI Euromills, prezent pe plan local prin compania Titan. Vesti bune au venit si dinspre industria apelor minerale, unde companii si antreprenori au decis sa aloce bugete importante unor noi unitati de productie si branduri.

15.                        O nisa cu crestere puternica – Site-urile de cumparaturi colective. Site-urile de cumparaturi colective au fost anul acesta noul El Dorado al Internetului romanesc, judecand dupa entuziasmul antreprenorilor si frecventa cu care s-au lansat noi proiecte. “Deschizatorul de drumuri” a fost Zumzi.ro, un proiect lansat in octombrie 2009 de catre Costi Teleman si care a atras ulterior o prima investitie in valoare de 10.000 euro din partea lui Calin Fusu, fondator Neogen. In iulie anul acesta s-a lansat un al doilea jucator pe piata cupoanelor online, e-redus.ro, al companiei Livan Group. Au urmat in septembrie FunDeal.ro (lansat de Roberto Lazarov impreuna cu doi parteneri straini, si integrat ulterior in reteaua Rebate Networks, cu sediul in Germania), in octombrie, Kuponiada.ro (lansat de publisherul online Internet Corp, editorul Wall-Street.ro) si GoldenDeals.ro(parte din grupul Global Finance, al carui site de reduceri este lider pe piata din Grecia), iar in noiembrie, Coolbuy.ro (al firmei IT Assist). Intre timp s-a lansat chiar si un site care centralizeaza ofertele celor sase jucatori, CautaReduceri.ro, construit de antreprenorul Matei Pavel, care mai detineKonkurs.ro. Urmeaza mult asteptata lansare in Romania a Groupon, liderul la nivel mondial. Intr-un interviu acordat Wall-Street, Cem Tunakan, seful Groupon Romania, spune ca toata lumea va avea loc pe piata atata timp cat se joaca corect. “In 2010, cand toata lumea zice ca nu merge nimic, ca totul e in scadere, vedem o mica piata, un mic business, o nisa in care exista o crestere puternica”, spune Roberto Lazarov, fondatorul FunDeal.ro.

16. Piata retailului. Anul expansiunii multi-format. La sfarsitul celui de-al doilea an de criza, ca au consumat mai putin sau au cumparat produse mai ieftine; cu toate acestea, retailerii au profitat de caderea pietei imobiliare si de slabiciunile, deseori chiar falimentele jucatorilor autohtoni pentru a-si continua expansiunea in ritm alert. Prima jumatate de an a aratat o revenire a formatelor mari de magazine, peste 200 de milioane de euro fiind investiti in noi unitati cu suprafete extinse. Vedetele inaugurarilor au fost Kaufland, Cora, care si-a reluat anul acesta procesul de expansiune dupa trei ani de pauza, Metro Cash & Carry si Real Hypermarket.  Semestrul al doilea a stat sub semnul expansiunii multi-format, care a sustinut o efervescenta ridicata la capitolul inaugurari. Carrefour, al treilea mare retailer, a mizat pe cartea supermarketurilor, ajungand la o retea de 30  de astfel de magazine, pe cand numarul hipermarketurilor a crescut cu o unitate, pana la 23. Magazine mai mici a deschis si Metro Cash & Carry, care in aprilie a inaugurat primul Metro Punct, la Satu Mare. Lantul Metro Punct este alcatuit, in prezent, din patru magazine cu o suprafata redusa, de circa 2.000 de metri patrati (de patru ori mai mica decat un magazin cash & carry), acesta fiind formatul prin care Metro Cash & Carry Romania se extinde si in orasele mai mici. Retailerul german a deschis si un nou hipermarket, in zona Policolor a Capitalei, reteaua ajungand astfel la 25 de unitati cash&carry. Pe segmentul discounterilor (magazine cu cu preturi reduse), Plus Discount (retea preluata de nemtii de la Lidl) si Penny Market si-au continuat expansiunea, chiar daca intr-un ritm mai potolit fata de 2009, atunci cand practic nu trecea o saptamana fara ca un nou magazin sa fie deschis. In prezent, Plus Discount are 106 magazine la nivel national, iar Penny Market a anuntat ca va incheia anul cu 118 unitati. Mega Image, cel mai extins lant de supermarketuri la nivel de Capitala, s-a adaptat conditiilor de piata si a investit in noi magazine Red Market, pozitionate ca discountere. Astazi, retailerul belgian are o retea de 67 de supermarketuri la nivel national, dintre care 52 se afla in Bucuresti (47 Mega Image si cinci Red Market). Retailerul belgian, care a anuntat ca va finaliza anul cu 72 de magazine, a lansat recent un nou concept de magazine – shop&go (de proximitate). Astfel, Mega Image intra pe segmentul magazinelor de cartier, nisa explorata in prezent de Mic.Ro. Surpriza cea mai mare din retail a venit din partea unui jucator nou-intrat pe piata: Dinu Patriciu. Omul de afaceri, cunoscut pentru afacerile din domeniul petrolului, a decis sa investeasca peste 250 de milioane de euro in cea mai extinsa retea de bacanii din Romania: 3.000 de magazine Mic.Ro, dintre care 1.000 fixe si 2.000 pe roti (rulote). Primul magazin de cartier Mic.Ro a fost deschis in aprilie, iar pana acum reteaua numara peste 150 de unitati in Bucuresti si in localitatile apropiate, precum si in Ploiesti. Dinu Patriciu si-a fixat si un obiectiv ambitios: vrea ca cele 3.000 de magazine de proximitate ale sale sa-l intreaca, in vanzari, pe liderul comertului din Romania, Metro Cash & Carry. Omul de afaceri ataca, in acelasi timp, si segmentul discounterilor, cu MiniMax Discount, retea achizitionata in august. Lantul, care va fi rebranduit in Mac.Ro, s-a “imbogatit” deja cu 13 noi unitati in ultimele patru luni, pana la 44 de magazine, planurile vizand un total de 150 de unitati la finele lui 2011.

17. Birourile si retailul au ramas vedete pe piata imobiliara. Dupa ce in 2009 piata imobiliara a fost definita de un sentiment de asteptare in ceea ce priveste noile dezvoltari si investitii anuntate, in 2010 s-au facut noi pariuri, startul fiind dat de sectoarele de birouri si retail. Ca si anul trecut, cea mai mare tranzactie imobiliara a fost incheiata de fondul sud-african New Europe Property Investments (NEPI), care a cumparat proiectul de birouri Floreasca Business Park, dezvoltat de Portland Trust in apropiere de statia de metrou Aurel Vlaicu, valoarea tranzactiei fiind estimata la 101,2 milioane de euro. Tot pe segmentul spatiilor de birouri, dezvoltatorul belgian Atenor Group a lansat proiectul de birouri Hermes Business Campus, amplasat pe bulevardul Dimitrie Pompeiu, investitia totala ridicandu-se la 150 milioane de euro. Prima cladire, care va fi finalizata in anul 2012, va necesita o investitie de 30 milioane de euro. In ceea ce priveste piata de retail, cinci mari proiecte au fost lansate in acest an: doua in Bucuresti (in Bucurestii Noi si in zona Teodor Pallady) si trei in orasele din tara, respectiv Brasov, Craiova si Constanta. Cele cinci proiecte lansate totalizeaza peste 530 milioane de euro, fiind programate spre livrare in perioada 2011-2013. Nu in ultimul rand, una din cele mai importante vesti din piata de retail a fost anuntul privind intrarea retailerului suedez de fashion H&M pe piata locala. Gigantul H&M va deschide in primavara anului viitor primul magazin din Romania, in mall-ul AFI Palace Cotroceni, circa 10 magazine fiind anuntate in Bucuresti, Brasov, Constanta, Cluj-Napoca, Iasi si Timisoara.

18.                        Miscare pe piata televiziunilor, pe ultima suta de metri. Pe finalul unui an foarte greu pentru piata romaneasca de media – in care scaderea pietei si disponibilizarile au continuat – au aparut si cateva semne bune. In luna decembrie s-au lansat doua noi televiziuni: Romania Ta, proiectul lui Honorius Prigoana, si Zece TV, al operaturului telecom RCS-RDS. Alte doua proiecte de televiziune, Adevarul TV (care deocamdata emite online) si Zeus TV (un post de teleshopping, ce va fi repozitionat intr-o televiziune generalista de catre Luis Lazarus) ar urma sa se dezvolte incepand de anul viitor. Chiar si pe piata de print, puternic lovita de criza, s-au lansat doua titluri noi anul acesta: ziarul Puterea, lansat cu fast in luna aprilie, in prezenta lui Mihail Gorbaciov, si revista de celebritati OK, parte din Adevarul Holding. O alta investitie a facut Asesoft in Realitatea Media. Compania Asesoft a preluat in octombrie managementul Realitatea Media, angajandu-se sa investeasca 75 de milioane de euro in urmatorii cinci ani. Anuntul a venit la doar cateva zile dupa publicarea stenogramelor care includeau discutii ale lui Sorin Ovidiu Vantu cu diferiti manageri din Realitatea Media. De asemenea, postul de televiziune The Money Channel, parte din Realitatea Media, urmeaza sa-si redefineasca platforma de dezvoltare, intr-un proiect cu grupul de comunicare Ogilvy.

19.                        Vesti bune din piata luxului. Brand-ul italian de lux Gucci a anuntat deschiderea primul magazin monobrand din Bucuresti in a doua jumatate a lunii decembrie. Magazinul va fi situat pe Calea Victoriei, la parterul hotelului Athenee Palace Hilton, si va fi deschis in regim de franciza de catre un retailer local. O alta stire importanta anuntata in in acest an este ca, dupa o investitie de 2 milioane de euro, Aris Consult Invest va inaugura in Bucuresti, la sfarsitul anului 2011, o galerie comerciala de lux. Proiectul se va numi Imod Luxury Gallery, iar investitia consta in renovarea cladirii istorice care va gazdui galeria. CPP Management Consultants, companie de consultanta pe piata luxului, se va ocupa de aducerea brand-urilor, atat in ceea ce priveste numele prezente deja in Romania, cat si a celor straine, care se pregatesc sa intre pe aceasta piata, iar de inchirierea spatiilor se va ocupa compania de consultanta imobiliara Colliers International. La inceputul lunii decembrie, Alsa Boutiques, cel mai mare comerciant de marci de lux din tara, a adaugat la portofoliul sau brandul Armani, o franciza in care a investit 1,2 milione de euro. Magazinul a fost deschis pe Calea Victoriei si se intinde pe o suprafata de 280 de metri patrati. O alta veste buna pentru piata luxului vine din partea consultantilor CPP Luxury Industry Management Consultants, care estimeaza ca valoarea pietei de moda si accesorii de lux va creste cu aproape 40% in 2011, odata cu intrarea pe piata a trei jucatori importanti, Emporio Armani, Gucci si Burberry (mai 2011) cu magazine de tip mono-brand. Retailerul local de lux Chronolink a deschis la inceputul lunii noiembrie al doilea boutique monobrand Rolex din Romania, dupa o investitie de 500.000 de euro. Magazinul este situat pe Calea Victoriei si se intinde pe o suprafata de 60 de metri patrati. Primul magazine Rolex a fost deschis in cadrul galeriei comerciale a hotelului JW Marriott. Dupa 10 ani de prezenta pe piata locala, World Class, cel mai mare operator de servicii de fitness si wellness din Romania, sfideaza criza si anunta inaugurarea a patru cluburi in 2010. Astfel, dupa locatia din ansamblul rezidential InCity, in luna martie, si cea de la Plaza Romania, in iunie a mai urmat o inaugurare in octombrie, in cadrul Grand Hotel Rex din Mamaia – o locatie de lux ce se intinde pe o suprafata de 900 metri patrati si care va pune accentual pe servicii de spa si programe sportive precum pillates.

Detalii aici:

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s