Acţiunile deceniului

Posted: December 27, 2010 in Burse, De la Forbes
Tags:

Industria a bătut sectorul financiar, Rasdaq-ul a avut mai mult potenţial decât BVB-ul, iar companiile mici au luat faţa blue-chip-urilor. Aceasta este pe scurt, povestea pieţei româneşti de capital, în ultimul deceniu.

Dacă aţi fi întrebaţi care sunt companiile de pe piaţa de capital autohtonă, care au avut cea mai bună evoluţie a valorii de piaţă în ultimii zece ani, ce a-ţi răspunde? Probabil că v-aţi uita mai întâi în sectorul petrolier, către cele mai mari şi cele mai lichide companii de la Bucureşti, care au fost mult timp între puţinele plasamente interesante pentru marii jucători străini. Şi evoluţia RRC v-ar putea susţine acest punct de vedere. Aţi greşi însă ! Chiar dacă valoarea de piaţă a RRC a crescut de peste 35 de ori, de la 10 milioane de dolari în 2000 (când se tranzacţiona pe piaţa Rasdaq sub simbolul PTRM), la 350 de milioane de dolari astazi, Rompetrol ocupa abia locul 26 în clasamentul realizat după ritmul de creştere a capitalizării bursiere, în ultimii zece ani. Iar Petrom-ul stă şi mai prost ! De la listare (în 2001) şi până în prezent, valoarea de piaţă a companiei nu a crescut decât de vreo trei ori. V-aţi mai putea gândi poate şi la SIF-uri! Ei bine … cele cinci blue-chip-uri, a căror istorie se confundă cu cea a pieţei româneşti de capital, şi-au majorat de opt până la treisprezece ori valoarea de piaţă în ultimii zece ani … dar nici aici, şi nici în sectorul bancar  nu se găsesc performerii ultimilor zece ani de bursă. Şi cel mai bun exemplu este cel al Băncii Transilvania, a cărei valoare de piaţă, calculată în dolari, a crescut în ultimul deceniu de circa 20 ori (de la 25,8 milioane de dolari în anul 2000, la peste o jumătate de miliard de dolari în prezent) … dar nu se află decât pe locul 34 în top-ul creşterilor valorii de piaţă.

Dealtfel, câştigătorii nici nu trebuiesc căutaţi în sectorul financiar care fost lăsat mult în urmă de „economia reală”. O evoluţie cu mult mai spectaculoasă decât titlurile financiar-bancare au avut companiile din industrie sau cele din sectorul alimentar, precum PTR – Rompetrol Well Services (cu o creştere de 64 de ori a valorii de piaţă), ART – TMK Artrom (a cărei capitalizare a crescut de 137 de ori) sau MPN – Titan SA (care şi-a majorat valoarea de piaţă de 40 de ori).

HAOS. BOOM. CRAH. În ultimii zece ani, economia românească a parcurs toate etapele unui ciclu economic complet, trecând „de la agonie la extaz … şi înapoi”. În urmă cu 10 ani, PIB-ul României abia depăşea nivelul de 37 de miliarde de dolari, iar investiţiile străine directe erau de doar puţin peste 1 miliard.

Iar acest indicator s-a menţinut sub 1,5 miliarde de dolari, până în 2004, când, la Bruxelles s-a bătut în cuie intrarea României în UE (pentru data de 1 ianuarie 2007). 2004 a fost anul în care valoarea investiţiilor străine a sărit la 7 miliarde de dolari, iar PIB-ul a depăşit dublul valorii din 2000, ajungând la 75 de miliarde de dolari. Iar euforia s-a transmit direct pe piaţa de capital. Între 2000 şi 2004, indicele BET – format din cele mai importante 10 companii de la BVB, a crescut de aproape cinci ori (de la 166 la 830 de puncte). Iar, capitalizarea bursieră a crescut de peste 28 de ori (de la 400 de milioane la 12 miliarde de dolari), susţinută însă şi de listarea unor companii precum BRD şi SNP, care au ridicat semnificativ capitalizarea totală a bursei. Patru ani mai târziu, în 2008, economia românească marca noi maxime istorice: PIB-ul depăşea 200 de miliarde de dolari, iar intrările de capitaluri străine au fost de 13 miliarde de dolari. Era anul în care economia încă mai “duduia”, dar în SUA şi Vestul Europei, criza începuse să-şi arate colţii.

Bursa a reacţionat! BET-ul a scăzut cu 70%, iar capitalizarea totală a BVB, a scăzut de la 35 la doar 16 miliarde de dolari, anunţând dezastrul economic din 2009: prăbuşirea PIB-ului până la 160 de miliarde de dolari, căderea investiţiilor străine directe la doar 5 miliarde de dolari, şi majorarea datoriei externe la peste 110 miliarde de dolari.

LIDERI LA CREŞTERI. În cei zece ani agitaţi multe companii au dispărut de la BVB, astfel încât, în prezent, la BVB mai există mai puţin de jumătate din titlurile tranzacţionate în urmă cu zece ani. Cealaltă jumătate fost înlocuită fie prin listări noi, fie de societăţi care s-au detaşat din plutonul celor peste 5000 de societăţi de pe piaţa Rasdaq.

Înfiinţată în anul 1996 pentru tranzacţionarea acţiunilor “cuponiadei”, ca o alternativă pentru companiile care nu întruneau condiţiile pentru listare la BVB, piaţa Rasdaq s-a dovedit o adevărată “mină de diamante”. Astfel, primele zece companii de la Bucureşti, după dinamica valorii de piaţă în ultimul deceniu,  provin dintre aşa-numitele “rasdace”. Dintre “campioni” fac parte Albalact (ALBZ), a cărei valoare de piaţă a crescut de circa 600 de ori: de la 80.000 la 49 de milioane de dolari americani. Altfel spus, dacă facem abstracţie de sumele necesare pentru a participa la cele şase majorări de capital social pe care societatea le-a derulat în ultimii zece ani, un ipotetic portofoliu de 1000 de dolari, s-ar fi transformat în 600.000 de dolari.

Cu aceeaşi rezervă privitoare la participarea la majorările de capital, o investiţie în titluri Concefa Sibiu (COFI) în anul 2000, ar fi crescut de 477 de ori până în prezent; Iar pentru investitorul care ar fi participat la toate cele opt majorări de capital social de la SC Transilvania Construcţii SA (COTR), un plasament de 1000 de dolari ar fi ajuns astăzi un portofoliu de circa 270 de ori mai valoros.

Spre comparaţie, dacă în urmă cu zece ani, aceiaşi 1000 de dolari ar fi fost investiţi într-un portofoliu care ar fi replicat perfect componenţa indicelui BET, valoarea acestuia fi ajuns astăzi la circa 8000 de dolari. În timp ce, investiţi în argint, respectiv în aur, aceiaşi 1000 de dolari ar fi valorat astăzi doar 6000 respectiv 5000 de dolari.

În termeni bursieri, „mare” nu este „mai bun”, iar “lichiditatea” nu aduce “dinamică”! Aşa că, dacă eşti dispus să rişti pe următorii zece ani, sapă după “diamante” şi printre companiile de mâna a doua … sau chiar mai adânc!

Topul acţiunilor după creşterea valorii de piaţă în ultimul deceniu

Simbol Capitalizare 2000 Capitalizare 2010 Crestere capitalizare
ALBZ 147.768 158.608.254 1073,4
COFI 99.930 85.274.893 853,3
FOSP 67.398 54.085.725 802,5
COTR 48.638 23.556.064 484,3
SCTO 159.715 73.009.462 457,1
CMCM 146.920 66.168.670 450,4
DAFR 315.758 118.776.435 376,2
RMAH 60.364 22.278.858 369,1
COMI 300.267 103.146.667 343,5
PREH 295.617 87.845.488 297,2
PRSN 608.858 168.741.450 277,1
TEHO 130.152 35.831.089 275,3
ART 785.971 192.977.148 245,5
ARAX 416.413 85.959.676 206,4
CMF 335.085 44.484.586 132,8
RTRA 171.289 22.002.651 128,5
SCDE 1.133.419 144.784.315 127,7
ECT 38.443 4.567.500 118,8
PTR 732.569 85.404.606 116,6
ARCV 242.854 27.145.850 111,8
INOX 62.487 5.711.706 91,4
SPCU 872.095 68.242.127 78,3
CORZ 744.737 57.414.069 77,1
MPN 1.575.863 114.783.727 72,8
CEON 381.021 26.149.693 68,6
RRC 18.134.200 1.149.910.542 63,4
ELGS 445.204 27.189.266 61,1
ARS 2.041.800 117.136.530 57,4
FOSB 2.362.145 134.463.759 56,9
PREB 295.617 16.626.860 56,2
PRMT 275.445 14.029.870 50,9
ROCE 1.271.454 63.389.303 49,9
ROMT 5.417.576 215.121.630 39,7
TLV 46.898.116 1.683.823.718 35,9
INMP 62.487 2.193.280 35,1
CMVX 5.006.524 169.113.533 33,8
ATB 9.292.901 268.389.402 28,9
COSC 900.949 24.406.436 27,1
TRSO 75.041 1.886.966 25,1
IMP 3.969.736 97.000.000 24,4
SIF2 22.839.941 555.425.859 24,3
BUCV 1.701.096 40.396.947 23,7
CMP 3.873.699 89.716.626 23,2
SIF5 32.489.279 736.810.457 22,7
UZT 439.050 9.938.480 22,6
APC 2.140.089 45.015.673 21,0
COS 8.411.602 168.682.801 20,1
UAM 722.148 13.044.432 18,1
FLAO 1.265.286 22.516.217 17,8
OIL 7.592.168 133.958.958 17,6
MECE 653.396 11.117.868 17,0
CBC 713.248 12.035.437 16,9
SIF3 35.494.658 573.375.249 16,2
ELMA 7.197.885 115.940.638 16,1
SIF1 34.577.503 554.337.761 16,0
SIF4 31.110.020 492.292.274 15,8
UPET 1.314.319 20.312.205 15,5
AZO 18.436.664 250.917.566 13,6
STZ 1.212.064 15.867.022 13,1
IARV 2.505.856 29.451.010 11,8
SNO 4.155.484 47.976.260 11,5
PTRO 3.784.076 42.755.155 11,3
EPT 2.816.196 30.350.502 10,8
SCD 37.526.503 394.028.287 10,5
TUFE 9.471.539 86.826.155 9,2
ALT 3.575.081 32.728.217 9,2
PPL 2.420.408 20.999.034 8,7
ALR 269.378.909 2.284.093.232 8,5
BRD 1.097.619.611 8.432.508.368 7,7
SNP 2.745.389.913 18.975.776.292 6,9
UNISEM 1.890.010 12.949.091 6,9
AUTT 1.153.780 6.370.993 5,5
ARM 1.096.922 5.920.000 5,4
SEVE 3.067.427 15.628.793 5,1
TBM 6.734.155 33.988.708 5,0
SOCP 21.979.247 110.583.090 5,0
UCM 2.903.015 14.517.488 5,0
ZIM 1.939.835 7.529.625 3,9
AMO 4.424.217 16.133.542 3,6
BRM 3.844.525 13.793.951 3,6
VESY 2.475.000 8.317.203 3,4
OLT 24.916.325 70.319.891 2,8
PEI 3.132.195 7.560.895 2,4
BRCR 4.556.242 9.859.410 2,2
ENP 1.010.051 1.741.203 1,7
MEF 2.067.503 3.493.195 1,7
BVB 188.017.851 279.340.807 1,5
EFO 21.721.868 27.210.647 1,3
BIO 204.785.548 220.067.161 1,1
SRT 2.745.679 2.889.447 1,1
TGN 3.231.920.178 3.108.294.816 1,0
MECF 24.874.654 22.287.496 0,9
ELJ 11.959.905 9.950.764 0,8
TEL 1.671.191.345 1.334.117.184 0,8
VNC 77.389.479 59.663.894 0,8
BRK 101.473.037 77.867.882 0,8
UARG 70.496.940 53.670.699 0,8
BCC 306.311.503 229.299.937 0,7
CONFM 1.162.144 681.561 0,6
TRP 259.152.016 125.107.870 0,5
CGC 31.012.667 13.568.042 0,4
BCM 33.300.580 14.223.866 0,4
ILEF 2.095.989 612.674 0,3
ALU 281.250.000 48.125.000 0,2
FLA 210.682.678 14.412.425 0,1

Raul Ciurtin şi Constantin Frăţilă, acţionari semnificativi la două dintre societăţile cu cele mai spectaculoase evoluţii în ultimul deceniu, au răspuns întrebărilor noastre:

Reporter: Cât a fost muncă, şi cât a fost inspiraţie în evoluţia din ultimii zece ani a companiei?

Raul Ciurtin:

Nu ştiu cât şi dacă am avut noroc, dar pot spune că în spatele evoluţiei Albalact stă foarte multă muncă şi inspiraţie în acelaşi timp. Inspiraţia de a lua deciziile bune la momentul oportun şi de a lucra cu oamenii potriviţi care au venit cu ideile potrivite.

Reporter: Care au fost elementele care au susţinut dezvoltarea Albalact? Care au fost conjuncturile de care aţi profitat?

Raul Ciurtin: De la început ne-am dat seama că în această industrie cheia este marketingul. La acea vreme era destul de greu sa treci de la statutul de jucător regional, cu o imafine de fostă întreprindere de stat, la cel de jucător naţional. Cheia au fost brandurile pe care le-am creat, Fulga şi Zuzu, şi alegerea partenerilor care să vină cu cele mai bune idei.

Mai departe am mizat pe investiţii importante, pe o echipă de management integrată şi pe o strategie de business adaptată la realităţile economice şi nevoile consumatorilor români.

Am mai profitat şi de conjunctura pieţei care la momentul dezvoltării noastre era foarte bună. Industria lactatelor din România avea un mare potenţial de dezvoltare la momentul respectiv, urmare a normelor impuse de UE privind laptele – matrie primă, şi procesarea lui. Asta a dus la închiderea unor producători neconformi, şi dezvoltarea producătorilor care au reuşit să se alinieze la aceste norme, şi să retehnologizeze unităţile de producţie.

Reporter:  Care a fost cea mai dificilă decizie pe care aţi luat-o în aceşti 10 ani? Dar cea mai inspirată?

Raul Ciurtin: Cea mai dificilă dar şi cea mai inspirată decizie a fost aceea de a accepta să administrez compania, când tatăl meu, Petru Ciurtin, mi-a propus acest lucru după ce a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni la Albalact. Societatea era atunci în faliment, iar eu profesam ca medica stagiar la Baia Mare. Nu aveam experienţă în management, dar îmi doream sa merg pe acest drum. Când am acceptat propunerea tatălui meu, a fost decizia care mi-a schimbat destinul, dar care a schimbat şi soarta companiei.  Au fost multe pietre de încercare,. Un moment important pentru mine a fost când am reuşit să achit cea mai mare parte a datoriilor firmei.

O altă provocare decisivă a fost când am lansat primul brand al Albalact, pe un segment foarte puţin exploatat la acea oră, dar care promitea mult, şi anume segmentul de lapte UHT. Este vorba de crearea brandului Fulga, care a ajuns un brand popular şi simpatic.

Au urmat lansarea brandului Zuzu, deschiderea unei noi fabrici, achiziţionarea pachetului majoritar al societăţii Rarăul , şi lansarea brandului Rarăul ca brand naţional.

Rezultatul – din societatea falimentară, Albalact a ajuns singura companie cu acţionariat majoritar românesc aflată între primii trei producători de lactate din România.

Reporter: Dacă ar fi să o luaţi de la zero, care ar fi domeniul pe care aţi miza pentru următorul deceniu?

Aş dezvolta o afacere în industria IT şi a internetului.

Reporter: Care este câştigul pe care-l aveţi pe CMCM acum, faţă de momentul intrării în acţionariat?

Constantin Frăţilă: Intrarea mea în acţionariatul companiei s-a făcut simţită în primul rând la nivelul managementului, iar evoluţia preţului de piaţă a fost explozivă. De la 1,6 RON pe acţine în 2001 la 365 RON pe acţiune în 2008. După 2008 am hotărât o majorare de capital dar şi splitarea acţiunilor ceea ce a dus la o mărire de capital de la 1,997 milioane lei la 23,6 milioane lei şi o majorare a numărului de acţiuni de la 798.929 cu valoarea nominală de 2,5 RON la un număr de 236.316.678 acţiuni cu valoarea de 0,1 RON. Revenind la întrebare, de la o investiţie de aproximativ 200.000 de dolari, am ajuns la câteva milioane. Dar valoarea activelor este şi mai relevantă. Dacă luăm numai terenul situat în Bulevardul Aurel Vlaicu – numai acesta depăşeşte 25 de milioane de euro.

Întrebarea firească ar fi de ce diferenţa ditnre valoarea activelor şi valoarea de piaţă a societăţii? Simplu! Lipsa de free-float! Împreună cu SIF Transilvania, dorim să scoatem în piaţă 26% până la 32% din acţiunile societăţii, pentru a le face mai atractive.

Reporter: Cum aţi ajuns acţionar semnificiativ la CMCM? Care a fost raţionamentul pe care aţi cumpărat, şi în ce măsură calculele dumneavoastră au fost confirmate sau infirmate de piaţă?

Constantin Frăţilă: Am cumpărat COMCM iniţial numai pentru activele pe care le avea şi nu pentru situaţia financiară a societăţii. Ulterior, după intrarea mea în societate, şi rezultatele au crescut de la un an la altul, ajungând în 2008 la un profit de 12,2 milioane lei, iar în ultimul an, când criza era în plină desfăşurare, am reuşit să ţinem societatea pe linia de plutire şi chiar cu un mic profit, fără a avea nici un fel de întârzieri la plată, nici către bugetul local sau cel central, şi nici către bănci. În actuala criză este totuşi o realizare, în condiţiile în care activăm în domeniul cel mai aprig lovit de criză.

Reporte: Cât a fost inspiraţie şi cât a fost calcul în decizia de a cumpăra CMCM?

Constantin Frăţilă: Deşi m-a sunat un prieten “să-mi dea pontul”, pot spune că 50% a fost inspiraţie şi 50% calcul raţional. Cred că o capitalizare corectă a companiei ar fi undeva pe la 110-120 de milioane de dolari.

Reporte: Care sunt sectoarele sau companiile pe care aţi miza pentru următorii 10 ani?

Constantin Frăţilă: În starea actuală de incertitudine, nu pot să mizez decât pe acţiunile unde am acces la actul decizional, adică: COMCM, SIF3, Utilaj Greu! Altfel, cred în acţiunile Erste, BRD, Dafora Condmag şi Fondul Proprietatea.

PS: Pentru ca in cursul transformarilor facute din RON/ROL in EUR/USD au aparut o serie de neconcordante pentru companiile intrate la tranzactionare dupa anul 2000, mi-am permis sa inlocuiesc tabelul cu datele publicate anterior in EUR, cu valorile in RON. Asta inseamna ca majorarea capitalizarii bursiere va fi mult mai mare decat cea prezentata in text, unde raportul a fost facut pe baza cifrelor exprimate in USD.

Comments
  1. Unu says:

    Cum ti-o fi dat tie BVB pe minus D-zeu stie ca n-a facut nici majorari de capital sa te incurci in ele. Broker, Carpatica, sunt absolut sigur ca e o greseala, nu are cum sa-i fi scazut capitalizarea … La restul nici nu ma mai uit.

    • BaLaurentiu says:

      BRK a intrat la tranzacţionare în februarie 2005, cu un capital social împărţit în 23 de milioane de acţiuni, la un preţ de 4,4 RON, ceea ce înseamnă o valoare de piaţă de 101 milioane RON. Iar la începutul lunii decembrie, valoarea de piaţă a BRK era în jur de 78 de milioane de lei (acum este undeva pe la 82 de milioane de lei).

      La fel si in cazul BCC, care a intrat la tranzacţionare în iunie 2004, cu un capital social împărţit în 362,5 milioane de actiuni, la un preţ de 0,85 RON pe acţiune, înseamnă o capitalizare de vreo 306 milioane lei. Iar la începutul lunii decembrie avea o capitalizare de 279 de milioane de lei, ceea ce înseamnă tot scădere a valorii de piaţă.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s