Efectul tot mai probabilului Grexit? 5,2 lei pentru un euro!

Posted: September 28, 2012 in Burse, De la Forbes, Diverse, Politica si politici
Tags: , , , , , , , , , , , , , ,

A trecut vara – a trecut si entuziasmul pietelor. QE-urile si toate injectiile cu bani facute de FED, BCE, BOJ sau BOE in piete se dovedesc a nu avea nici pe departe efectele sperate pe termen lung. Grecia este din nou in flacari … ba chiar, de data asta (mai aprig decat in primavara) … Spania este nu doar in cumpana financiara ci si sociala. Momentul in care moneda noastra nationala se va duce la 5,2 unitati pentru un euro pare a fi tot mai aproape.

Romanii sunt norocosi! Au trecut la mustata in primavara pe langa pragul de 5,2 lei pentru un euro. Se prefigurau premisele unei veri linistite – doar ca a venit guvernul Ponta … Acum euro este deja, din nou, peste pragul de 4,5 lei. Si cum pe afara situatia nu pare deloc fasta … celebrul prag de 5,2 lei este mai probabil (si mai usor!) ca niciodata sa fie atins!

Dacă Grecia este epicentrul furtunii financiare perfecte, ieşirea ei din zona euro ar fi declanşatorul unui adevărat uragan.

Imaginaţi-vă un curs de 5,2 lei pentru un euro. Aceasta este una dintre cele mai pesimiste prognoze de curs pentru moneda na­ţională, în ipoteza producerii „Grexit”-ului, vehiculată alarmist în presă la finalul lunii mai. „Grexit”-ul este sintagma folosită generic pentru a evoca scenariul în care alegerile parlamentare din Grecia (care urmează să aibă loc pe 17 iunie) vor aduce la putere forţele politice care denunţă acordul cu cei trei mari finanţatori internaţionali (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional), ceea ce ar conduce la ieşirea Greciei din zona euro.

Citeşte pe Forbes.ro care sunt elementele care ne arată că parcurgem deja cel de-al doilea val al crizei

Şi chiar dacă, spre finele lunii mai, voturile grecilor păreau a se fi reorientat către partidele care susţin continuarea programului, Uniunea Europeană nu are prea multe motive să răsufle uşurată.

ALEGERI CRUCIALE. „O posibilă coaliţie formată din Noua Democraţie şi Pasok ar putea câştiga 54% din cele 300 de locuri ale parlamentului grec. O astfel de coaliţie ar putea conduce Grecia”, analizau sec situaţia politică a Greciei economiştii Erste Bank, Mildred Hager, Stephan Lingnau şi Franz Zobl, într-un raport publicat recent. „În opinia noastră însă, astfel de sondaje au o capacitate redusă de a prognoza ceea ce urmează să se întâmple, iar asta s-a văzut foarte clar în alegerile din 6 mai, când Syriza a primit 17%, şi nu 13% din voturi – aşa cum anunțau sondajele. Starea de incertitudine rămâne prin urmare la un nivel extrem de ridicat. Iar ieşirea Greciei din zona euro va fi însoţită în mod cert de falimentul acesteia”, concluzionau economiştii băncii austriece, pe cât de ferm, pe atât de îngrijorător.

Citeşte pe Forbes.ro de ce România nu va scăpa din cel de-al doilea val al crizei

Până la urmă, cum ai putea să te gândeşti că o ţară care este declarată în faliment, la nici un an după primirea unui ajutor financiar de 110 miliarde de euro (iulie 2011), îşi va mai putea plăti vreodată datoriile? Nota bene, Standard & Poors a redus ratingul Greciei la SD (Selective Default), în luna februarie a acestui an, considerând că demersul prin care investitorii au fost forţaţi, în ianuarie 2012, să accepte reducerea creanţelor lor asupra Greciei este de fapt o declarare a incapacităţii de plată, deci a falimentului. Vorbim de o ţară pentru care scenariul unei crize similare celei din anii ‘30 este mai mult decât evident: piața muncii înregistrează o rată a şomajului de 22% (dublă faţă de media europeană), iar PIB-ul continuă să se prăbuşească, marcând în prezent un minus de 25% faţă de nivelul din urmă cu doar patru ani.

Află de pe Forbes.ro care sunt problemele fundamentale ale monedei unice europene

FURTUNA ELENĂ PERFECTĂ. Prin urmare, indiferent cum şi cât de repede vom vedea finalul „furtunii greceşti” – însemnând intrarea oficială şi efectivă în incapacitate de plată şi ieşirea din zona euro –, acest moment ar fi, totodată, începutul „uraganului elen”. Acest fenomen ar fi similar cu prăbușirea burselor şi explozia pieţelor de mărfuri sau degringolada pieţelor valutare şi a celor interbancare, şi un posibil domino al falimentelor printre statele PIIGS (acronim pentru economiile cu probleme similare Greciei, precum Portugalia, Italia, Irlanda, Spania).

Și asta nu e tot: uraganul i-ar putea amenința ulterior chiar şi pe unii dintre membrii nucleului dur al UE – Franța, de exemplu. Iar pentru a răspunde unei astfel de ameninţări, Banca Centrală Europeană nu va mai putea evita folosirea tiparniţei.

Prin urmare, întrebarea nu este dacă vom asista la ieşirea Greciei din zona euro şi nici „Când?“. Asta pentru că termenele de octombrie 2012 sau ianuarie 2013 sunt deja vehiculate în presă şi în mediile financiare. Întrebări cu adevărat relevante în acest context sunt cine plăteşte factura și cum ne putem proteja buzunarele. Acestea sunt valabile atât pentru românul obișnuit, interesat strict de modul în care evoluţia cursului îi poate afecta rata la bancă sau valoarea facturii telefonice, cât și pentru cel sofisticat, care duce grija economiilor proprii (depozite bancare, unităţi de fond sau acţiuni).

UNDE NE REFUGIEM DIN CALEA URAGANULUI. Pentru prima categorie, identificarea unor refugii în calea uraganului elen este un demers pe cât de simplu, pe atât de limitat prin numărul de alternative. Refinanţarea creditelor şi redenominarea acestora din euro în lei sau constituirea unei rezerve valutare proprii sunt singurele măsuri ce pot fi luate rapid, înainte de alegerile care pot da euro (şi leul) peste cap. Pentru ceilalţi, gama de alternative este pe cât de largă, pe atât de complexă. Şi chiar şi cu reale oportunităţi de câştig.

Bondurile germane sunt, spre exemplu, o astfel de formă de refugiu. Achiziţia acestora poate fi relativ uşor făcută prin departamentele de private banking ale băncilor din România. Mai mult decât atât, nu puţine sunt fondurile mutuale de investiţii care oferă astfel de plasamente.

Goana după siguranţa oferită de obligaţiunile germane a împins însă mult în jos dobânzile la care acestea sunt scoase la vânzare de statul german. Dobânda oferită de obligaţiunile germane scadente în zece ani era, în mai, de 1,36%, cu circa 100 de puncte de bază sub nivelul inflaţiei estimate pentru aceeaşi lună (de 2,4%), ceea ce înseamnă că dobânda este real negativă. Altfel spus, dacă la 100 de euro investiţi adaugi dobânda de 1,36 euro şi scazi cei 2,4 euro reprezentând pierderea puterii de cumpărare cauzată de inflaţie, rămâi de fapt cu mai puţin decât ai plasat.

ACŢIUNI DE REFUGIU. De aceea, poate că o alternativă de luat în calcul sunt acţiunile marilor exportatori europeni, care ar putea beneficia de turbulenţele de pe Vechiul Continent şi de deprecierea euro în raport cu alte valute de referinţă. Constructorul de automobile Daimler este un bun exemplu: o marfă mai ieftină pentru Statele Unite, suprapusă unei cereri care se menţine pe creştere (şi în SUA, dar şi în China, unde piaţa a avut un plus de 15% în primele patru luni din 2012), oferă premisele unei investiţii cu un potenţial de câştig. Şi, mergând pe același raţionament, Nestlé sau producătorul de băuturi Pernod-Ricard s-ar putea situa pe listă.

Pariul pe aprecierea dolarului (sau scăderea euro) este o alternativă bună pentru investitorii cu un grad ridicat de sofisticare, activi pe pieţele forex (pieţele unde se tranzacţionează valute). Poziţia „long dolar – short euro” este aproape la fel de cunoscută ca strategia marilor jucători instituţionali care îşi mută banii din euro în lire sterline sau franci elveţieni.

MONEDE EXOTICE ŞI METALUL PREŢIOS. Mai interesantă însă prin stabilitate şi, mai ales, prin faptul că nu este atât de căutată de fluxurile volatile de capital este o altă valută care, deşi aparţine unei ţări aflate într-un continuu conflict militar, s-a afirmat ca un adevărat reper pentru pieţele valutare de-a lungul ultimilor patru ani: shekel-ul israelian.

Şi, nu în ultimul rând, cu toate că nu mai este la fel de în vogă (sau poate tocmai pentru că nu mai este o investiţie la modă), metalul galben rămâne un plasament de luat în calcul.

Nu doar pentru un „contrarian” (investitor care mizează pe evoluţii contrare trendului pieţei), care ar putea fi tentat de faptul că preţul aurului s-a ajustat de la 2.000 la 1.600 de dolari pe uncie, ci şi pentru un jucător care priveşte cu atenţie jocul dobânzilor şi al inflaţiei. Pentru el, o perioadă de dobânzi real negative – ca aceea pe care o parcurgem acum – este doar un moment de acumulare de energii, care ar putea face preţul aurului să explodeze imediat după punerea în funcţiune a tiparniţei BCE.

Evident că direcţiile în care uraganul elen va lovi şi stricăciunile pe care le-ar putea face sunt greu de estimat. Orice s-ar întâmpla însă, măcar şi pentru o scurtă perioadă de timp, mişcările de mai sus pot face, în plan financiar, diferenţa dintre cei surprinşi de inundaţii şi cei care au avut inspiraţia să se pună la adăpost.

Comments
  1. Sf. Gheorghe says:

    BASISTULE!

  2. Muncitorul Gheorghe says:

    Cred ca ceea ce scrieti in acest articol se poate lesne incadra la categoria “wishfull thinking”. Grecia nu va iesi din zona euro fiindca zona euro insasi ar pierde prea mult la faza asta. Asa ca nu mai sperati la dezastre si mai puneti dracului mana la munca! Corbi ofticosi care sunteti!

  3. Andrei Badulescu says:

    Inainte de criza Grecia era al cincilea importator mondial de armamet (4 % din pib era alocat pentru importul de armament), de unde credeti ca isi importa armamentul, din Germania si Franta. Numai in 2010 in timp ce Grecia negocia salvarea din faliment, a cumparat de la germani armament de 1 miliard de euro. Pai daca Grecia a cheltuit a cheltui zeci de miliarde pe armament din Germania si Franta, cum ar putea sa lase Grecia sa falimenteze. Nu poti venii sa ii reprosezi unei tari ca are datorii de zeci de miliarde cand acea tara a ti-a adus in trecut poate mai bani decat datoria ei totala. Atunci ce au de facut germanii si francezi, salveaza Grecia de la faliment, ca o rasplata sa spunem, pentru cati bani le-au adus greci in trecut si tot o data isi consolideaza pozitia de lideri ai uniuni, fiind priviti de toti drept salvatori ai UE. Insa sa fim seriosi nu Grecia e marea problema a UE, exista alte bombe latente, Italia are o datorie publica de 1900 de miliarde de dolari (aproximativ 120 m% din PIB-ul Italiei) iar in 2013 trebuie sa mai imprumute 400 miliarde de euro din care sa finanteze deficitul bugetar, sa plateasca dobanzile de credit care sunt de aproximativ 110 miliarde de euro pe an (suma ce reprezinta aproximativ 80 % din PIB-ul Romaniei ) si sa reuseasca sa plateasca datoriile scadente (mai degraba sa le rostogoleasca, luand un imprumut pentru a plati alt imprumut), problema Italiei este ca investitorii o considera o investitie riscanta si dobanzile la care trebuie sa se imprumunte sunt foarte mari. Recent italia a luat un imprumut de 10 miliarde de euro cu un cost record de 7.8 la suta pe an la o scadenta de 2 ani. Nu mai vorbim de situatia Spaniei care este o alta bomba cu ceas. Asa ca nu Grecia este marea problema a UE sunt alte tari care sunt adevarate bombe cu ceas si care sunt tari cu o economie prea mare pentru a putea fii salvate de alti. Problema Greciei nu a fost datoria ei excesiva ci diferenta enorma dintre deficitul estimat inainte cu doar doua lunii de sfarsitul anului si deficitul de la sfarsitul anului ( in noiembrie Grecia avea un deficit declarat de 6.5 % din PIB, iar la sfarsitul anului estimau un deficit de 6,7 din PIB, insa din cauza ca Goldman Sachs nu a mai dorit sa fac opertiuni de swap cu Grecia deficitul la sfarsitul anului deficitul a ajuns la 12%). Problema Greciei a fost diferenta enorma intre deficitul de 6,7 % estimat si cel de 12% inregistrat la sfarsitul anului, astfel Grecia a ajuns sa fie foarte riscanta pe pietele finaciare, astfel de la dobanzi de 3% cu cat se imprumuta, investitori au ajuns sa ceara dobanzii si de 9 % cea ce echivaleaza cu refuzul de a imprumuta bani Greciei si astfel a fost nevoie de interventia UE pentru a salva Grecia de la faliment, in alta ordine de idei a fost tras un semnal de alarma cu privire la riscurile pe care acele operatiuni de swap ( prin care o parte din datoriile unei tarii erau preluate de anumite companii financiare si astfel se masca anual adevaratul deficit bugetar) il au asupra economiei uniuni.

    • eu says:

      Articol scris in 2012!! Si care acum se pare ca a dat total chix!!!! Uite asa fac ziaristii lui peste> isi dau cu parerea fara sa se gandeasca si la consecinte doar, doar s-o vinde mai bine articolul! Rusinica!!!

  4. sylvyu says:

    e martie si ma gandesc cat de prost esti.

  5. george says:

    panarame de ziaristi,pupincuristi si bagatori de seama.lasa-te de scris ba!

  6. gideon osbourne says:

    you fucked up again mate ! get another job , something productive..
    how can your country improve when people like you still work for the ex Securitate hoons ?

  7. Rexit says:

    Eu am citit articolul cu 5,2 lei/euro “tot mai probabil” in 8 aprilie 2013. Recunosc ca m-a atras conceptul de Grexit din titlu. Titluri sforaitoare, tampenii cu staif, prognoze sumbre. Cand faci astfel de pronosticuri e ca si cum ai fura la cantar. Nimeni nu te pedepseste, fiind gazetar, pe cand ca comerciant care ai fi luat bani de banane, vanzand de fapt ceapa si aia cu lipsa la cantar te trezeai cu politistul laga tine. Ziaristul e o meserie practicata de niste unii care nu au nici o meserie sau dati afara de peste tot pentru ca oricum nu stiu nimic.
    Dl Laurentiu, ca inteleg ca al matele este blogul, o fi Grexitul o mare inventie de presa, dar proiectia pe Romania pe care ai nascocit-o este la nivelul de inteligenta de doi bani.

    • BaLaurentiu says:

      E un blog prostovane! Un blog nu e un un “organ de presa”! Cel care scrie pe blog NU e ziarist! In alta ordine de idei – in lumea prostilor (din care faci tu parte!) oricine isi pune intrebari si formuleaza scenarii este exclus … asa-s si eu prostovane! Asa ca tu ramai la cantarul tau … eu la Grexit-ul meu! Pa!

  8. legio says:

    Problema Greciei este foarte reala, cat despre iesirea (excluderea)ei din zona euro este foarte plauzibila. Cand ai o cangrena la un membru, il tai ptr a nu afecta restul corpului, asta cu toata durerea pe care o suferi, deci accepti o pierdere acum decat o pierdere mult mai mare mai tarziu.

  9. xennya says:

    o fi doar un blog , dar daca te pricepi atat de putin si esti atat de alarmist lasa-te mai frate … ocupa-te de libelule si fluturi … nu mai polua universul cu gandurile tale.. . risti sa primesti la schimb drept bumerang , un taifun de injuraturi si blesteme … e alegerea ta !

    • BaLaurentiu says:

      Draga mea – esti o dulce, si-ti multumesc pentru grija/atentionare. Sfatul meu este insa sa ramai sa-ti dai cu parerea pe blogurile de fete … daca ceea ce-ai spus mai sus e tot ce te duce mintea sa scrii drept comment🙂. Fara suparare!🙂 Cu mult drag!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s