15 contra-argumente la cele “10 motive pentru care privatizarea Electrica S.A. este cea mai proasta privatizare romaneasca a tuturor timpurilor.”

Posted: June 18, 2014 in Burse, Diverse, Politica si politici, Proiect "de Romania"
Tags: , , , , , , , , , ,

Am citit recent un material al Dlui Razvan Orasanu – pentru care am toata stima – care face o critica aspra deciziei Guvernului de a vinde si lista 51% din capitalul Electrica SA. Cu toata stima pe care i-o port insa Dlui Orasanu, nu pot sa nu sanctionez faptul ca articolul in cauza pare a fi mai degraba un atac de dragul atacului … ba chiar cu usoare tente stangiste – interventioniste si populiste … fapt care nu stiam sa-i fie caracteristic dansului.

Materialul poate fi citit citi complet aici:

10 motive pentru care privatizarea Electrica S.A. este cea mai proasta privatizare romaneasca a tuturor timpurilor.

Iar comentariile mele … ca raspuns la cele 10 puncte din materialul in cauza … pot fi gasite mai jos. Formatul fiind: intrebarea/tema/problema ridicata de Orasanu … – …  raspunsul/raspunsurile mele … lectura placuta

  1. Pretul actiunilor anuntat initial la 390 de milioane de euro si apoi re-anuntat la 425 de milioane de euro nu reprezinta decat o suma aproximativ echivalenta cu cea obtinuta la privatizarea Muntenia Sud. Daca reusim sa vindem, prin bursa, trei distributii cu acelasi pret obtinut pe o singura distributie din anul 2007, ar trebui sa ne punem niscaiva probleme. Probleme de care ar trebui sa fie constient inclusiv ministrul ex-director Petrom. Dar stati putin, privatizarea Petrom a fost un tun de o amploare similara – desi nici macar regimul Nastase nu a avut mirobolanta idee de a pune pe bursa 51%..

– In primul rand, trebuie sa nu uitam ca in 2007 Romania era inca in varf de bubble … un element ce nu este deloc de neglijat in mecanismul nasterii pretului unui activ. In alta ordine de idei … dar poate cel mai important aspect este faptul ca, pana la urma, oricare ar fi “valoarea” unui activ – si oricum ar fi ea estimata … pretul de piata poate fi cu totul altul. Altfel spus, un activ nu face decat exact atat cat poti obtine pe el. Nici o alta forma de “negociere” nu poate crea pentru un activ un prêt mai corect, mai bun, mai realist, decat cel creat prin mecanismul cererii si ofertei, prin bursa. Prin urmare, cred ca trebuie sa evitam sa cadem in eroarea de a ne bucura de faptul ca stam (noi romanii, sau Romania!) cu fundul pe “active” care “valoreaza” mii de miliarde de euro … dar pe care nu putem obtine un “prêt” mai mare de 3 bani …

Si pentru a completa cele spuse mai sus, ii pot spune dlui Orasanu ca din perspectiva capacitatii activului Electrica de a produce efectiv bani pentru actionarul/actionarii sai, chiar si la acel minim de 425 de milioane de euro compania este scumpa! Altfel spus, la pretul minim de 11 RON pe actiune compania este foarte scumpa din perspectiva raportului dintre profiturile facute de aceasta si pretul de piata (de oferta in cazul nostru!) … La un PER de 9 (adica la un raport ce arata ca investitorii/piata platesc un prêt pe actiune egal cu de 9 ori profitul pe actiune estimat a fi raportat de companie pentru anul 2014) – nivel dat de o medie a PER-urilor la care se tranzactioneaza pe bursele europene companii de acelasi tip.- un prêt realist ar fi fost mai degraba spre 7 lei/actiune.

  1. Statul ramane actionar minoritar captiv la cele trei distributii de electricitate vandute (vorbim de Muntenia Nord si de toata Transilvania). A vinde 51% inseamna ca esti de acord ca pachetul tau de actiuni care ramane sa aiba o valoare mai putin insemnata. La Muntenia Sud s-a vandut, prin comparative 67,5%, printr-o combinatie de vanzare si subscriere de capital suplimentara.

Faptul ca Statul este un actionar minoritar in celelalte companii nu este neaparat – sau nu ar trebui sa fie – un lucru negativ! Si asta pentru ca Statul este “copropietar” intr-o afacere ce are capacitatea de a produce efectiv bani pentru toti actionarii sai – o afacere administrata privat de un executiv numit de actionarul majoritar … executiv al carui scop este sa faca PROFIT … profit la care actionarul minoritar este copartas …

Situatia aparent proasta a “Statului ca actionar captiv” in acele distributii nu este determinata de pozitia de “minoritar – captiv” ci de proasta reprezentare a intereselor Statului in interiorul respectivelor societati. Daca acestea isi “externalizeaza”/”optimizeaza fiscal”/”ascunde” profiturile … iar reprezentantii Statului – ca actionar minoritar … permit asta … nu este o problema de “mecanism – captivitate” ci o problema fie de incapacitate, fie de coruptie, a acelora care ar trebui sa se bata in numele Statului, cu actionarul majoritar, pentru a-l impiedica pe acesta sa prejudicieze actionarul Stat ….

Prin urmare, nu e rau sa fii minoritar (chiar “captiv”!) intr-un business care merge brici, si produce bani … atata timp cat esti capabil sa-ti aperi interesul si sa impiedici, pe cai legale, actionarul majoritar sa te prejudicieze. Cadru legal exista … iar in plus, avantajul Statului este dat de faptul ca tot el este acela care reglementeaza piata de profil … prin urmare, are din start o pozitie/putere de negociere cu mult mai mare decat cea a actionarului majoritar.

  1. Modalitatea aleasa (prin subscriere de actiuni) este in general folosita pentru listarea pe bursa a unui pachet minoritar, nu a fost folosita niciodata pentru listarea unui pachet majoritar. O companie plina de cash primeste o injectie suplimentara pe care zice ca o investeste in legatura energetica cu  Moldova – actionarul numit stat roman ce obtine mai precis pentru contribuabilul roman? Cum ii obtine maximul de bani? Si va ramane pachetul minoritar la fel ca cel de la Romtelecom, ceva ce vom plimba ani de zile dupa noi, fara a putea valorifica? In paranteza fie spus, statul nu are nici macar legislatie prin care sa poata vinde pachete de actiuni la preturi diferite pe bursa, Curtea de Conturi socoteste ca ai facut paguba bugetului daca vinzi actiuni cu doua preturi diferite – intrebati-mi fostii colegi din AVAS.

Iar cadem in greseala de a crede ca “a valorifica” inseamna in mod obligatoriu “o vanzare la un prêt foarte-foarte bun”! A valorifica un pachet minoritar la o companie care produce multi-multi bani … poate insemna si determinarea actionarului majoritar sa fie de acord cu distributia unei parti din profituri catre toti actionarii. Si chiar daca nu distribuie acei bani … si ii va investi in dezvoltarea acelui business (dezvoltare care inseamna sporirea capacitatii de a produce si mai multi bani!) – nu este rau … ba dimpotriva! Pentru ca Statul va fi copropietar intr-o afacere si mai mare, care va produce si mai multi bani … Evident insa ca “smecheria” este ca Statul sa se asigure ca actionarul majoritar/compania nu sifoneaza, nu ascunde, nu optimizeaza, nu externalizeaza profituri, investitii, cash … Si daca reprezentantul Statului in respectiva companie isi face treaba cu credinta – are suficient de multe instrumente la indemana pentru a se asigura ca actionarul pe care-l reprezinta nu va fi / nu poate fi prejudiciat!

Faptul ca o companie plina de cash mai ia niste bani – nu este neaparat un non-sens … pentru ca dincolo de investitiile anuntate, si extinderea catre R Moldova poate proceda si la achizitii – ceea ce ar fi un lucru foarte bun. Si poate ca lipsa unor mentiuni clare cu privire la destinatia banilor poate fi interpretata ca un semnal ca se intentioneaza o achizitie care nu poate fi insa deocamdata anuntata.

In plus, este foarte foarte foarte probabil ca Statul sa nu piarda niciodata “controlul” asupra companiei … pentru ca este putin probabil ca toate celelalte actiuni sa ajunga (intr-un interval relativ rapid de timp si fara cresteri spectaculoase ale pretului de piata!) in mainile unui singur actionar. La fel cu, este putin probabil ca toti ceilalti actionari sa reuseasca sa se coordoneze sis a faca front comun impotriva Statului roman in Electrica. Pe scurt, Statul Roman va detine in continuare controlul … DOAR CA va fi obligat sa fie mult mai transparent iar reprezentantii Statului in respectiva companie nu vor mai putea capusa/sifona/deturna din banii si profiturile acesteia … din simplul motiv ca toti ceilalti actionari minoritari sunt/vor fi cu ochii pe ei!

  1. Statul distruge toata logica privatizarilor de pana acum prin aceasta unica si inepta miscare. Daca pana acum, de bine de rau, fiecare privatizare a fost negociata separat, in general cu un investitor strategic cu care se putea sta la masa si avea expertiza – si i se puteau impune si conditii de genul investitiilor si asa mai departe – acum vom avea trei distributii vandute dintr-un foc catre posibil sute sau mii de actionari

Privatizarea cu actionar strategic s-a dovedit a nu fi neaparat cea mai buna varianta de privatizare … sau cel putin asa sustin unii vb de privatizarea Petrom si/sau de privatizarea altor companii de distributie de electricitate (unele dintre ele realizand investitiile asumate tot din banii companiei) … Si nu sunt nici cea mai buna practica deoarece nu face decat sa mute/schimbe pozitia de dominatie a Statului cu cea a unui jucator privat …

Faptul ca vom avea sute/mii de actionari romani si straini, cu Statul roman detinand controlul, ar putea fi cel mai bun compromis intre teoriile/politicile de dreapta si de stanga … Altfel spus, vom avea Statul “la butoane” – DAR sub atenta supraveghere a micilor actionari, copropietari (atentie – multi fiind straini care dispun de mijloacele si resursele – de knowhow, financiare, etc – ce ar putea fi necesare pentru a se asigura ca Statul – actionarul care detine controlul … SI/SAU CONDUCEREA EXECUTIVA – nu-i va prejudicia).

Alaturi de acestia, care au intr-adevar puterea de a se opune actionarului dominant, pot castiga bani alte zeci-sute de mici si foarte mici actionari de rand.

 

  1. Disiparea actionariatului este cea mai mare problema a viitoarei companii – cum se vor putea coordona eficient sute, poate mii de actionari pentru a actiona concertat pentru numriea unor noi manageri si pentru conducerea efectiva a companiei? Este evident ca aceasta companie intra temporar intr-un no man’s land.

Este evident ca afirmatia de final este falsa! Nici nu vorbim de o “disipare” a actionariatului – pentru ca am vazut ca Statul ramane la butoane prin cele 49% detinute …. Si nicidecum o astfel de asa-numita “disipare” nu va face imposibila numirea conducerii. Propunerile de executivi pot veni de la orice grup de actionari … si pot primi sau nu voturile celorlalti. Pana la urma, echipa/omul care iau cele mai multe voturi vor fi numiti in pozitiile executive

Acum, ca managementul astfel ales poate fi bun sau prost – este o alta poveste. La fel, este o alta poveste faptul ca managerul/echipa manageriala pot actiona si conduce compania in defavoarea companiei sau a altor actionari … dar pentru asta exista tribunalele, si un grup de 5% din actionari pot contrabalansa cu brio orice astfel de intentii.

Nici vorba asadar de o posibila intrare a companiei pe taramul nimanui …

 

  1. Perversitatea cea mai mare, insa, este pozitia simultan minoritara, dar paradoxal dominanta a statului. Statul nu va avea majoritatea, insa va avea cel mai mare bloc de actiuni (49%), deci are nevoie doar de convingerea a catorva actionari minoritari pentru a continua sa faca jocurile in companie.

Pardon! S-ar putea ca pur si simplu sa nu mai aiba nevoie sa mai convinga pe nimeni sa-l sustina … pentru ca in mod cert va avea cea mai buna reprezentare in AGA (nu toti ceilalti actionari se prezinta de regula la AGA … astfel ca ponderea/puterea acelui 49% din capitalul social creste atunci cand se aduna mai putin din capitalul social la respectivele sedinte … ceea ce inseamna ca practic, Statul poate lua aproape sigur cam orice decizie ar vrea …

Diferenta fata de ce este acum insa este data de TRANSPARENTA! Transparenta care-i este impusa nu doar de prezenta la Bursa … ci chiar si de Lege – care impune un cadru juridic pentru relatia dintre actionarul majoritar si cei minoritari dintr-o companie.

Astfel ca atat statul cat si conducerea executiva companiei pot fi tinute sub o atenta “monitorizare” de catre ceilalti actionari … care, la o adica au la indemana si Tribunalele pentru eventualele situatii in care le sunt lezate drepturile.

Iar legat de acest aspect, este importanta prezenta actionarilor straini care pot face presiuni pentru judecarea unor cauze si in alte instante decat cele nationale – in cazul in care acestea (cele locale!) ar putea fi banuite ca ar putea fi partinitoare cu unul/altii dintre actionari sau executivi …

  1. Prin tintirea (prin listarea simultana a GDR-urilor la Londra) unor investitori speculativi (genul rechinilor care dau bani si pleaca rapid, prin vanzari fulger), se naste o presiune uluitoare viitoare pentru majorarea pretului tarifelor reglementate, care in viitor vor fi decontate tot de romani. Presiunea bursei si orice modificare brusca a cotatiei actiunilor va apasa profund pe umerii managerului care se va numi acolo.

Speculatorii – ca orice alta forma de investitori … au si ei rolul lor! Si voi vorbi mai mult de asta in paragraful de final …

Da, acestia pot pune presiune pe executiv pentru a produce profituri cat mai mari intr-un termen cat mai scurt … Asta insa nu se poate face decat in cadrul de reglementare existent si controlat de Stat … Stat care este totodata si actionarul majoritar al companiei … si probabil cel care-I va numi pe executivi …

Prin urmare, vorbim de o posibila presiune care va avea si o “contra-presiune” din partea Statului.

Dar asta nu-i deloc important … mai important este faptul ca punand presiune pentru cresterea profitabilitatii companiei – orice astfel de investitor blamat (“rechin”!) consuma resurse pentru a obtine un rezultat favorabil tuturor investitorilor. Faptul ca o companie are profit, face tot mai mult profit si distribuie din acesta catre actionari – ESTE UN LUCRU BUN! Mai ales ca intre actionari se afla si Statul … care chiar si el, la randul sau, este interesat sa-si maximizeze renta pe care o poate extrage dintr-un activ!

Nu cred nici ca este cazul/timpul sa plangem pe umerii saracului management care va simti presiunea pusa de un eventual astfel de investitor (rechin!) … managementul trebuie responsabilizat … daca-i e teama de presiune – sa nu se bage! Sa aducem manageri de afara, capabili sa faca fata unei astfel de presiuni – si mai ales, capabili sa faca o companie profitabila.

Si NU! Cresterea tarifelor nu este singura sursa de crestere a profitabilitatii / profiturilor companiei … si putin probabil ca un astfel de rechin ar face presiuni in acest sens: una la mana pentru ca este putin probabil sa aiba instrumentele necesare (altfel, cei deja existenti pe piata – companiile care detin alte “electrici” deja ar fi facut-o … ) … a doua la mana pentru ca o majorare rapida, abrupta a tarifelor ar intra in coliziune cu interesul votantilor si ar putea duce la pierderi de voturi pentru partidul/politicienii de la guvernare (ceea ce putini isi pot asuma!) … si nu in ultimul rand, pentru faptul ca prin astfel de masuri/presiuni exagerate ar ajunge sa-si omoare piata si astfel “closca ce face oua de aur” ….

Cel mai probabil, cel putin intr-o prima faza, PRESIUNEA va fi pe eficientizare, pe taierea canalelor de sifonare a banilor companiei, pe controlul costurilor, al contractelor, etc, etc, … iar asta NU este deloc rau! Pentru nici una dintre partile implicare – si nici pentru cetateanul roman de rand.

Iar la final, cred ca nu trebuie sa incepem deja sa plangem pe umerii cetatenilor care nu-si vor mai putea permite sa-si plateasca facturile la electrica … din banii incasati din profiturile pe care compania le va face Statul va putea sa sustina pe aceia care au efectiv si cu adevarat nevoie de protectie sociala, nu ca pana acum – cand pretul tinut jos este de fapt o subventie atat pentru cel cu pensie de 300 RON cat si pentru cel cu salariu de 15.000 EUR. Cat despre o eventuala crestere a tarifelor in viitor – foarte probabila dealtfel – aceasta nu se va putea face decat in masura in care-i va permite piata: adica cererea de consum si concurenta …

  1. In scandalul facturilor lansat de DNA si prefatat cu anchetarea dlui Vicepresedinte Dumbravean de la ANRE Electrica are exact aceeasi vina ca Enel, conform declaratiilor presedintelui Havrilet. De ce nu s-a rezolvat scaderea cu 6% a facturilor, si se continua sistematic jumuleala romanilor care platesc acelasi pret umflat, cu de doua ori socoteala certificatelor verzi incluse in tarif? Decontarea in viitor a acestei erori se va face tot prin factura romanului – investitorii straini sunt experti in a solicita celor mai mari firme de contabilitate si audit (Big 4) sa vina cu justificari de ce pretul reglementat nu acopera de fapt costurile.

 

Asta nu e o problema a Electrica, nici o problema de privatizare … nici una ce tine de prezenta mica sau mare a Statului in vreuna din companiile implicate. Este vorba doar de incapacitatea unor reprezentantii ai Statului de a se asigura ca Statul (cel pe care-l reprezinta!) si cetateanul (cel pe care deasemeni il reprezinta!) … nu sunt prejudiciati. Incapacitate care este generata fie de proasta pregatire fie de luarea de mita! Si intr-un caz si in altul doar Statul este vinovat – pentru modul defectuos in care functioneaza mecanismul de selectare a celor care ar trebui sa reprezinte interesele sale si ale cetatenilor sai! Mecanism care nu poate fi insa “Indreptat” decat prin cresterea gradului de transparenta a actorilor din domeniu (fie ele companii private fie organe/institutii/reprezentanti ai Statului) … iar privatizarea Electrica poate fi un pas (mic!) intr-un astfel de demers!

  1. Cine a facut un studiu de impact legat de faptul ca daca interfata cu bani va fi axata pe legatura consumatorilor industriali si casnici cu distribuitorii exista pericolul ca mai putini bani sa mearga catre producatori? Logica sectorului energetic faca ca detinerea de active de distributie sa fie mai profitabila decat investitia in noi proiecte energetice. In acelasi timp, logica economica face ca tendinta naturala a distribuitorului sa fie sa isi construiasca propriile structuri de producere, de vreme ce putine dintre ele au fost privatizate.

Problema ridicata are de fapt si raspunsul in interior … rezolarea va fi data tocmai de faptul ca la un moment dat se va ajunge la un echilibru intre cele doua “curente de logica” … privatizarea Electrica … urmata de privatizari ale altor agenti economici (din zona de productie, etc) … nu vor face decat sa grabeasca procesul de maturizare a pietei!

  1. Statul roman, dupa aceasta modalitate mirobolanta de a vinde si ultimele trei distributii de energie va vrea sa faca o strategie energetica, pe care nu o are in prezent. Pai cu ce sa mai faci, frate, strategie, daca nu ai niciun jucator intr-o veriga esentiala a sistemului(respectiv in distributie), cine te baga in seama? Rolul statului este din nou cel de a pune carul inaintea boilor – in loc sa inlocuiasca ANRE-ul cu o autoritate performanta, nu o gluma ambulanta care este co-faptas in jumulrea facturilor, prin oficialii ei coruptie – noi facem privatizare inaintea intararirii institutiei de reglementare, exact reteta dezastruasa a privatizarilor facute in America Latina care s-au lasat cu oameni in strada si preturi duse in stratosfera.

Cred ca trebuie evitata greseala de a considera ca Statul ca legiuitor si reglementator al unui domeniu nu poate face strategii decat daca are companii din acel domeniu in proprietate … ba dimpotriva, este foarte probabil ca statul sa creeze un cadru mai bun de dezvoltare pentru un domeniu anume daca nu are firme direct implicate (care sa aiba nevoie de subventii si/sau sprijin!) … si ramane la indemana doar cu mijloacele legislative si fiscale. Si as aduce in discutie domeniul comunicatiilor mobile si de date, domeniu in care, fara ca Statul roman sa aiba in proprietate jucatori importanti pe piata … a reusit performanta de a face din piata romaneasca una dintre cele mai performante, competitive si dinamice piete din Europa – daca nu chiar din lume … iar indiciile in acest sens sunt nu doar viteza de download sau calitatea comunicatiilor mobile de voce/date cat si costurile mult sub cele din aproape orice parte a Europei.

Prin urmare, Statul poate face strategii – poate chiar mai bune – daca nu are in proprietate companii din domeniu pe care sa le ajute/sustina, si care sa perverteasca/denatureze astfel piata!

Ca nu vrea, nu stie, sau nu poate din alte motive – este o cu totul alta discutie …

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s